Capodopere necunoscute ale Pinacotecii Bucureşti

11 iunie 2011 – 15 mai 2012
Centrul Cultural ArtSociety, Palatul Cesianu-Racoviţă
Curator: Ruxandra Garofeanu

Pinacoteca Municipiului Bucureşti, având deja o istorie a „vizitelor” la ArtSociety, îşi găseşte acum propriul spaţiu de expunere, după mai bine de 20 de ani. Palatul Cesianu-Racoviţă, o clădire emblematică pentru Bucureştiul sfârşitului de secol al XIX-lea, devenit recent sediu al Casei de Licitaţie Artmark şi al Centrului Cultural ArtSociety, se oferă cu generozitate prezentării bogatului patrimoniu al instituţiei, pe o perioadă de trei ani.

Expoziţia prezintă “capodopere necunoscute”, purtând semnătura marilor nume din istoria artei româneşti. Toate aceste lucrări, pe nedrept pedepsite să stea ascunse în depozite, văd acum lumina zilei într-un spaţiu pe măsura valorii lor, mulţumită colaborării dintre Pinacotecă şi ArtSociety. Selecţia de opere care inaugurează noul sediu al Pinacotecii Bucureşti poartă semnăturile marilor nume ale istoriei artei româneşti: Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Marcel Iancu ş.a. De două ori pe an, alte lucrări închise până acum în depozite, vor putea fi admirate într-un spaţiu pe măsura valorii lor.

Pinacoteca Municipiului Bucureşti, din 1984 devenită Secţie de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti este, fără îndoială, unul din aşezămintele de cultură cu tradiţie din capitala României. Pinacoteca a fost înfiinţată la 1 iunie 1933 ca o necesitate de a concentra într-un singur loc operele de artă (lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă) pe care Municipiul le adunase în decursul timpului. Deşi patrimoniul Pinacotecii numără astăzi în jur de 5.500 de piese de excepţie, el continuă să rămână absent cu desăvârşire din peisajul cultural al Bucureştiului, din lipsa unui spaţiu propriu de expunere.

Inaugurarea noului sediu al Pinacotecii Bucureşti marchează totodată debutul campaniei „Adoptă o capodoperă!”, iniţiate de Centrul Cultural ArtSociety. Programul vizează adopţia privată a tablourilor degradate din depozitele Pinacotecii Bucureşti, prin sponsorizarea restaurării şi a readucerii lor în circuit muzeal. Sloganul campaniei este „Ajută-ne să repunem Bucureştiul pe harta culturală a Europei!”, făcând referire la realitatea cu care se confruntă capitala ţării noastre, aceea de a fi singura din Europa fără o pinacotecă deschisă permanent pentru locuitorii săi. Cu toate acestea, patrimoniul artistic pe care îl deţine numără peste 5.500 de lucrări, dintre care capodopere inestimabile, încuiate de peste două decenii în depozite cu condiţii improprii de conservare.

Artişti: Juan Alpar, Ion Andreescu, Constantin Artachino, Hrandt Avachian, Ludovic Basarab, Aurel Băeşu, Adam Bălţatu, Octav Băncilă, Maria Bănică Orăscu, Aurel Bordenache, Petre Bulgăraş, Marius Bunescu, Alexandru Ciucurencu, Aurel Cojan, Ştefan Dimitrescu, Nicu Enea, Nicolae Grigorescu, Dan Ialomiţeanu, Marcel Iancu, Constantin Isachie Popescu, Iosif Iser, Kimon Loghi, Ştefan Luchian, Rodica Maniu, Apostol Mănciulescu, Paul Miracovici, G. D. Mirea, Nicolae Petrescu Mogoş, Samuel Mützner, Alexandru Padina, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Iosif Rosenblut, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Paul Scorţescu, Enrique Simonet y Lombardo, Ipolit Strâmbu, Francisc Şirato, Nicolae Tonitza, Nicolae Vermont.

Grupul celor 4

Grupul celor patru: Tonitza, Dimitrescu, Şirato, Han
Pictură, sculptură, desen
26 octombrie – 28 noiembrie 2010
Centrul Cultural ArtSociety, Str. Logofăt Luca Stroici nr. 18, Sector 2
Curator: Ruxandra Garofeanu

Expoziţie organizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Judeţean de Artă Prahova “Ion Ionescu Quintus”, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul de Artă Vasile Pârvan Bârlad, Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacău, Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi, Pinacoteca Municipiului București, Cabinetul de Stampe al Academiei Române.

“Dacă în arta românească interbelică n-au acţionat decât în minimă măsură manifeste şi programe – scrie Amelia Pavel în Pictura românească interbelică, un capitol de artă europeană,ed.Meridiane,Bucureşti, 1996– în schimb grupări şi asociaţii s-au format numeroase şi succedându-se vertiginos.” Una din acestea, alcătuită pe criterii de amiciţie şi de comuniune spirituală, a purtat numele de “ Grupul celor patru” şi, deşi n-a avut o durată mare ( după unele surse s-a înfiinţat la 1925,după altele în 1926,spre care înclinăm şi noi, încetând practic în 1933,odată cu moartea lui Ştefan Dimitrescu,chiar dacă în 1934, mai figurează pe simeză un Autoportret al celui dispărut)a tras de partea ei toată floarea criticilor şi istoricilor de artă, a altor oameni de cultură,din epocă.

(…) Vă întrebaţi, probabil, de ce am ales, din noianul de asociaţii, această grupare, pentru a pune-o în pagină pe simezele Fundaţiei culturale Artsociety. Pentru că avangarda („Contimporanul”, „Integral”,…) a avut şi are aţintit interesul asupră-i, pentru că Tinerimea a fost prezentată, nu demult, într-o formă succintă, la Cotroceni, pentru că „Arta Română” şi-a legat destinul mai ales de gravitatea evenimentelor iscate de primul război mondial, constituind un caz aparte, în fine , pentru că aproape toţi cei patru artişti ne acaparează atenţia în clipa de faţă, îi preferăm altora. Secţia de artă a Muzeului de istorie a Municipiului Bucureşti a încercat, în urmă cu câţiva ani , o asemenea ispită dar n-a avut fonduri pentru a o materializa. Nici nouă nu ne-a fost uşor să colaborăm cu atâtea muzee şi instituţii de cultură, să învingem barajul financiar şi altele, neprevăzute, pentru a scoate la iveală o expoziţie şi un catalog, credem noi pe măsura celor patru.

Fragmente din textul semnat Ruxandra Garofeanu, în catalogul expoziţiei Grupul celor patru.

„Centenar Țuculescu”

22 aprilie – 20 iunie 2010
Centrul Cultural ArtSociety, Str. Logofăt Luca Stroici nr. 18, Sector 2
Curator: Ruxandra Garofeanu

Ion Ţuculescu, una dintre cele mai originale şi autentice personalităţi din arta europeană, este cunoscut, mai întâi de toate, pentru pictura sa. Nu mulţi ştiu însă pastelurile şi desenele sale – medii de expresie pe care le-a exploatat pe parcursul întregii vieţi, în paralel cu pictura şi cariera sa de medic şi biolog.

Expoziţia “Centenar Ţuculescu” îşi propune să adune, alături de picturi în ulei, pasteluri şi desene reprezentative realizate de Ion Ţuculescu, de-a lungul tuturor perioadelor operei sale, pentru a alcătui o imagine elocventă a creaţiei. Toate operele provin din patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova, al cărei sediu a intrat în renovare în 2010, expoziţia fiind organizată prin eforturile comune ale managerului muzeului Florin Rogneanu şi ale curatorului Ruxandra Garofeanu.

Proiectul îşi propune semnalarea unei părţi mai puţin cunoscute a operei originalului artist şi formarea unei perspective ample asupra creaţiei acestuia, prin cele două componente ale sale: expoziţia, care include şi o serie de dezbateri, începând cu vernisajul şi catalogul, care cuprinde texte critice și istoriografice semnate de Ruxandra Garofeanu, Iolanda Malamen, Cătălin Davidescu, Cristian–Robert Velescu, Ion Grigorescu.

Expoziţia este un prilej pentru tipărirea unui catalog cuprinzator, ce adună toate lucrările lui Ion Ţuculescu din patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova, necesar în cunoaşterea şi conservarea valorii plastice a operei lui Ion Ţuculescu.

Majoritatea albumelor de artă dedicate lui Ţuculescu reproduc aproape exclusiv picturi, din acestea lipsind reproducerile pastelurilor şi desenelor, dimensiune însemnată a creaţiei sale. Catalogul expoziţiei înregistrează aproximativ 130 de pasteluri, lucrări de grafică şi picturi în ulei, acoperind astfel un gol în istoriografia artei moderne româneşti.

La 100 de ani de la naşterea artistului, expoziţia este un prilej de întâlnire cu o sinteză substanţială a operei lui Ion Ţuculescu.

O privire în zbor asupra unui fragment esențial al operei lui Viorel Mărginean

28 ianuarie 2010 – 14 martie 2010
Galeria ArtSociety, Str. Logofăt Luca Stroici nr. 18, Sector 2
Curatori: Ruxandra Garofeanu, Dan Hăulică

Anul expozitional 2010 s-a deschis la ArtSociety, în 28 ianuarie, cu retrospectiva Viorel Marginean, care a transformat galeria, timp de două luni, într-un punct de panoramă, din care se deschid privirii peisaje întinse și colțuri de natură, precum și perspectiva asupra unei opere articulate în mai bine de cinci decenii.

Mărginean este unul dintre artiştii care şi-au edificat un loc în istoria recentă a picturii româneşti printr-o optică singulară asupra lumii, prin sensibilitatea receptivităţii faţă de sfera vegetalului şi consecvenţa cu care a aprofundat metaforele acesteia. Opera sa, a cărei origini pot fi identificate în raportul său din copilărie cu locurile natale – podişul Transilvaniei – este expresia atentei observaţii asupra naturii şi schimbărilor ei. Peisajele sale cuprind mai mult decât poate îmbrăţişa privirea, cercetând îndeaproape fragmente din privelişti văzute sau imaginate, ţesute apoi în planuri ample.

Expoziţia de la ArtSociety invită la depăşirea graniţelor percepţiei obişnuite a unei lucrări de artă. Peisajele lui Mărginean, de până la doi metri înălţime, crează adâncimi în zidurile galeriei, iar perspectiva “à vol d’oiseau” folosită de artist sugerează privitorului unghiul şi ritmul în care acestea pot fi parcurse: planând în zbor de pasăre, dincolo de limitele tabloului. Alături de cele două dimensiuni obişnuite ale picturii şi profunzimea pe care aceasta o inspiră, arta lui Mărginean deschide şi o a patra dimensiune, una temporală, dată de răgazul necesar privirii să acopere marile suprafeţe pictate în detalii ca de miniatură.

Curatorii retrospectivei Viorel Mărginean, Ruxandra Garofeanu şi Dan Hăulică, au pregătit o selecţie de aproape 80 de lucrări semnificative, aparţinând perioadelor majore de creaţie ale artistului. Expoziţia a fost organizată cu sprijinul Muzeului Naţional de Artă al României, Muzeului Municipiului Bucureşti, Muzeului de Artă Cluj, Muzeului de Artă Constanţa, Muzeului de Artă Vizuală Galaţi şi Muzeului Judeţean de Artă Prahova “Ion Ionescu – Quintus”.

Pinacoteca Municipiului Bucuresti în vizită la galeria ArtSociety Partea a II-a: Aspecte ale tradiționalismului în pictura şi sculptura românească

27 octombrie 2009 – 10 ianuarie 2010
Galeria ArtSociety, str. Logofăt Luca Stroici nr. 18, Sector 2
Curatori: Ruxandra Garofeanu, Ioana Cristea (şefa Secţiei de Artă din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti)

Aspecte ale tradiţionalismului în pictura şi sculptura românească. Este al doilea eveniment din seria expoziţională intitulată „Mari repere ale artei româneşti: Pinacoteca Bucureşti în vizită la Galeria ArtSociety”, continuând programul curatorial care a debutat în luna mai a acestui an cu expoziţia “Peisajul în pictura românească modernă”. Picturi semnate de Nicolae Grigorescu, Camil Ressu, Francisc Şirato, Sabin Popp, Olga Greceanu şi alţii au fost selecţionate.

A pune din nou în discuţie problema tradiţiei şi a modernităţii, ca paradigmă a spiritului unei perioade ce suscită tot mai mult curiozitatea şi fascinaţia: anii 1920-1930. Selecţia de lucrări urmăreşte să ilustreze acele particularităţi care ţin de căutarea asiduă a esenţei spiritului românesc, o preocupare perpetuă pentru unii dintre artişti şi un episod tranzient pentru alţii.

Pinacoteca Municipiului Bucureşti, din 1984 devenită Secţie de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti este, fără îndoială, unul din aşezămintele de cultură cu tradiţie din capitala României. Pinacoteca a fost înfiinţată la 1 iunie 1933 ca o necesitate de a concentra într-un singur loc operele de artă (lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă) pe care Municipiul le adunase în decursul timpului. Reamintim cu această ocazie că deşi patrimoniul Pinacotecii numără astăzi în jur de 5.500 de piese de excepţie, el continuă să rămână absent din peisajul cultural al Bucureştiului, dat fiind lipsa unui spaţiu propriu de expunere. rară, care dăinuie într-o nedreaptă uitare.

Expoziția retrospectivă – Un sfert de veac fără Spiru Chintilă

10 septembrie 2009 – 18 octombrie 2009
Galeria ArtSociety, Str. Logofăt Luca Stroici nr. 18, Sector 2
Curator: Ruxandra Garofeanu

După 25 de ani de la ultima retrospectivă Spiru Chintilă, expoziţia îşi propune să ofere o perspectivă nouă asupra discursului plastic al artistului, prin prezentarea a peste 100 de lucrări: desene, acuarele şi uleiuri, care ilustrează toate etapele de creaţie parcurse de artist. Majoritatea lucrărilor se află pentru prima dată într-o expoziţie publică, fiind strânse laolaltă din diverse colecţii private, cu sprijinul Societăţii Colecţionarilor de Artă din România. Semnificativă este totodată prezenţa muzeală, expoziţia fiind susţinută cu lucrări de către Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul de Artă Râmnicu Vâlcea, continuând un tip de colaborare care a devenit specific Galeriei ArtSociety.

Uitarea care s-a aşternut asupra numelui lui Spiru Chintilă, într-o prea scurtă perioadă de absenţă – un sfert de veac doar – şi insuficienţa bibliografiei consacrate artistului constituie aspecte care au impulsionat realizarea acestui proiect expoziţional. Acesta face parte din direcţia generală asumată de ArtSociety, aceea de a asigura condiţiile vizibilităţii artei româneşti importante, dar şi de a opera o selecţie valorică în arta trecutului.

Demersul curatorial are ca scop argumentarea prin intermediul unor opere semnificative, a legitimităţii poziţionării lui Spiru Chintilă între cei mai importanţi reprezentanţi ai cubismului din istoria picturii româneşti.

Bessarabia Maia

23 iunie 2009 – 2 august 2009
Galeria ArtSociety, Str. Logofăt Luca Stroici nr.18, Sector 2
Curatori: Ruxandra Garofeanu, Vladimir Bulat

Expoziţia “Bessarabia Maia” reuneşte o amplă selecţie de lucrări de pictură, sculptură şi grafică ale unora dintre cei mai semnificativi artişti ai spaţiului basarabean din perioada modernă.

Întâlnirea cu artiştii de peste Prut a fost sprijinită de Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova, Muzeul Naţional de Artă al României, Cabinetul de Stampe al Academiei, Muzeul Municipiului Bucureşti şi de o seama de colecţionari, care au împrumutat lucrări prețioase, pentru a sta alături de altele din colecţia Galeriei ArtSociety. Efortul organizatoric a fost pe măsura importanţei evenimentului pe care îl reprezintă prezenţa la Bucureşti a unei laturi esenţiale ale culturii basarabene. Expoziția este cu atât mai remarcabilă datorită timpului îndelungat scurs de la ultima încercare de a aduce împreună operele acestora, pe simezele bucureştene: în 1922 a avut loc ultima expoziţie a unui grup de artişti basarabeni, la Ateneul Român. De atunci însă, circumstanţele politice au fost nefavorabile oricăror manifestări culturale care i-ar fi propus ca protagonişti, fapt ce a determinat înstrăinarea, aproape în întregime, a publicului român faţă de arta de dincolo de Prut.

După mai bine de opt decenii, ArtSociety aduce în atenţie valorile artistice ale unui spaţiu deosebit de fertil, care a urmat o direcţie de dezvoltare particulară, marcată de situarea la confluenţa culturilor slave şi de influenţă occidentală. Printre artiştii ale căror lucrări le veţi putea admira în cadrul expoziţiei Bessarabia Maia se numără Nina Arbore, Miliţa Petraşcu, Tania Baillayre-Ceglokoff, August Baillayre, Nicolae Gumalic, Theodor Kiriakoff Suruceanu şi Anatol Vulpe.

În ciuda recentelor tensionări ale relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Moldova, expoziţia constituie o ocazie inedită de familiarizare cu lucrările unora dintre cei mai mari reprezentanţi ai plasticii din această regiune şi prin aceasta deschide posibilitatea reconsiderării raporturilor pe plan artistic dintre cele două ţări.

Mari repere ale artei româneşti. Pinacoteca Bucureşti în vizită la Galeria ArtSociety. Peisajul în pictura românească modernă

aprilie – iunie 2009
Galeria ArtSociety, str. Logofăt Luca Stroici nr. 18, Sector 2
Curatori: Ruxandra Garofeanu, Ioana Cristea (șefa Secției de Artă din cadrul Muzeului Municipiului București)

Expoziţia „Peisajul în pictura româneasca modernă” aduce în atenţia publicului un tablou al evoluţiei picturii româneşti tip peisaj şi pune accentul pe rolul său specific în marea familie a picturii europene. Cele 87 de lucrari de artă plastică aduc strălucirea binemeritată unui patrimoniu încă ascuns al Pinacotecii Bucureşti şi văduvit de un spaţiu de expunere propriu timp de mai multe decenii.

Pinacoteca Municipiului Bucureşti, din 1984 devenită Secţie de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti este, fără îndoială, unul din aşezămintele de cultură cu tradiţie din capitala Romaniei. Pinacoteca a fost înfiinţată la 1 iunie 1933 ca o necesitate de a concentra într-un singur loc operele de arta (lucrări de pictura, sculptură, grafică şi artă decorativă) pe care Municipiul le adunase în decursul timpului. Deşi patrimoniul Pinacotecii numără astăzi în jur de 5.500 de piese de excepţie, el continuă să rămână absent cu desăvârşire din peisajul cultural al Bucureştiului, din lipsa unui spaţiu propriu de expunere.

În atmosfera unică a Galeriei ArtSociety, aveți prilejul de a vă întâlni cu o colecţie rară, care dăinuie într-o crudă uitare. De la Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu până la Nicolae Tonitza, Herman Maxy şi Alexandru Ciucurencu, cele mai semnificative peisaje au fost selecţionate pentru a sta alături de alte 55 de lucrări de excepţie din patrimoniul Artmark.

Saga Ilfoveanu

17 februarie 2009 – 29 martie 2009
Galeria ArtSocity, Str. Logofăt Luca Stroici nr. 18, Sector 2
Curator: Ruxandra Garofeanu

“În cazul Ilfovenilor avem de a face cu mai mult decât „Suflete pereche”. Ei alcătuiesc un clan, o dinastie, aidoma celora cu care ne-a obişnuit într-atât istoria artelor, cu precădere septentrională. Au multe în comun, mai ales genitorii : Sorin şi Ana-Ruxandra, dar diferă prin intensitatea şi acurateţa enunţului, prin adâncimea percepţiei şi forţa seducţiei. Asta pentru că fiece om este o monadă cu cronologii şi bioritmuri diferite, cu emoţii şi reacţii în contra-timp faţă de acelaşi stimul.

Ambii tânjesc, fizic şi mental, la o evadare din cotidian: în lumea cărţii mai întâi, ca prim pas, şi apoi, hrăniţi de ea, într-un spaţiu închipuit, după repere mai mult sau mai puţin ştiinţifice, al lumii Saturnaliilor, al Lupercaliilor, al Vânătorii cu tentă sacră, al Psalmilor, al Bibliei, pentru care simbolul este carnea limbajului, în dorinţa de a palpa începuturile, când toate lucrurile erau cuvinte. Se nasc eseuri ,cu trasee cât mai eliptice, despre teamă, libertate, dragoste, fericire, tristeţe, moarte. Sorin Ilfoveanu este un maestru al liniei – esenţă, al epurei, al Haiku-ului imaginii. Ana-Ruxandra îl urmează întrucâtva pentru ca apoi să-l „trădeze”, manifestându-şi preferinţele faţă de literatura feminină, prin excelenţă. Gestualismul lui Sorin Ilfoveanu, eliptic, însă mai elocvent decât o orgie de semne, este fără pereche în plastica noastră. Până la un punct îi adulmec afinităţi cu Pallady, poate pentru că a călcat pragul frescei moldave. Dar drumurile se separă. Ilfoveanu sacrifică, în favoarea liniei, culoarea, cromatismul senzual şi apetisant. La Ana-Ruxandra o atracţie spre un anume tip de expresionism dăinuie. Pentru ea spectacolul, chiar cromatic, se cere dezlănţuit. Sorin Ilfoveanu rumegă esenţele, le calibrează zilnic, le modifică imperceptibil, tatonând vibraţia ideală.

Nicu şi Adrian le seamănă întrucâtva dar între generaţii există falii. Uneori chiar foarte mari. Că plăcerea simţurilor trece prin imagine – asta o ştim demult. Că imaginile devin mai elocvente decât peisajul, obiectul sau omul fotografiat, şi asta am învăţat-o atunci când Oscar Wilde a decretat că natura îl imită pe Turner şi nu invers. Trăim conform unui imaginar generalizat. Suntem copleşiţi, şi cuvântul este tandru, de tirania fotografiei. „Cu fotografia intrăm în moartea banală”, scria Roland Barthes. „La fel ca un organism viu, se naşte din grăunţii de argint, care germinează, înfloreşte o clipă, apoi îmbătrâneşte. Sub acţiunea distrugătoare a luminii, a umezelii, ea păleşte, se vlăguieşte, dispare; nu mai rămâne decât s-o arunci”. Dar fotografiile lui Nicu Ilfoveanu nu le arunci. Sunt mult prea preţioase. El face o fotografie înţeleaptă deoarece realismul ei rămâne relativ şi nu absolut. E ca o Fata Morgana a realităţii, o caligrafie a luminii. Esenţa ei nu acţionează asupra mea brutal ci mă induce în lumea misterelor, a ceva de dincolo de lucruri, acel ceva de care îi era atât de frică lui Balzac!

Adrian nu vorbeşte, ciopleşte sau modelează. Motivul păsării îl obsedează demult. Simbolul păsării pe care, de altfel, o întâlnim în chip de blazon, de emblemă, la părinţii lui. La Sorin asociată cu peştele, la Ana-Ruxandra în chip de spirit ocrotitor. Păsările lui Adrian te duc cu gândul la epoci primare când Arheopterix stăpânea lumea şi aripile ei scoteau sunet de orgă. Şi pe el l-a sedus, o vreme, Orientul. Îmi aduc aminte de un taur înnaripat, descins parcă din mozaicurile de la Ninive, ce urma să prezideze intrarea unui edificiu modern, sculptură atât de necesară Capitalei noastre văduvită de monumente, o lucrare puternică, energizantă în sensul cel mai bun al cuvântului, rămasă, din păcate, la stadiul de proiect..”

Ruxandra Garofeanu

Anamaria Smighelschi – Ion Alin Gheorghiu

17 decembrie 2008 – 26 ianuarie 2009
Galeria ArtSociety, str. Logofăt Luca Stroici nr.18, Sector 2
Curator: Ruxandra Garofeanu

“Două universuri, aparent opozite, s-au mariat precum emisferele de Magdeburg, pledând pentru acelaşi tip de limbaj: frust, proaspăt, cu un apetit nesecat pentru candoare şi puritate.. Multiplu dotată şi spre artele scrisului şi spre cele ale imaginii, la chinezi scrisul a însemnat chiar imagine, această făptură l-a secondat în chip fericit pe Ion Alin Gheorghiu. Expoziţia actuală, prima de acest gen, sper s-o demonstreze.”

Ruxandra Garofeanu Director Galeria ArtSociety

“Resorturile amintirii funcţionează complex, la Ion Alin Gheorghiu, din unităţi aparent ireconciliabile se compun multipli de nebănuită organicitate. Luxurianţa generală a viziunii sale recuză metodologiile pedante, nu-i priesc stratificările sistematice – stavile în calea fertilei ventilaţii a cugetului, incompresibilă, căreia îi spunem, recunoscători, invenţie. De aici, sensul integrator, dinamic şi vital, pe care-l capată o mare expoziţie precum aceea deschisă actualmente la Galeria ArtSociety.”

Dan Hăulică
Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă şi al Fundaţiei Culturale ArtSociety

Fundația Centrul Cultural ArtSociety

Activitatea Fundației Centrul Cultural ArtSociety este orientată spre afirmarea și potențarea valorilor artei românești de patrimoniu și stimularea artei contemporane și a tinerilor creatori, devenind un pion important în reconfigurarea Bucureștiului cultural.

Galeria ArtSociety, ca principal vehicul al Fundației, repune în circuitul muzeal o parte sine qua non a moștenirii plastice românești, contribuind la regenerarea culturală a capitalei prin organizarea de expoziţii curatoriale cu lucrări aparţinând secolelor XIX şi XX.

Portofoliul artistic pe care Fundația Centrul Cultural ArtSociety îl exhibă numără cele mai mari nume ale picturii românești, conturând, din decembrie 2008 până în prezent, un background expozițional solid cu peste 10 expoziții de anvergură națională.

Diversitatea activităților pe care Fundația Centrul Cultural ArtSociety le întreprinde (curatoriale, conferențiale, de restaurare și reintegrare a patrimoniului nostru cultural) se grefează îndeosebi pe omogenitatea echipei care stă în spatele evenimentelor curatoriale, conferențiale și de mecenat, desfășurate de-a lungul anilor de activitate.

Membri fondatori: Ruxandra Garofeanu, membră a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, Manuela Plăpcianu, Mihail Stomff şi Alexandru Bâldea.

Comisia de curatori: Dan Haulică (Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă), Ruxandra Demetrescu (Prof. Dr. în cadrul secției de Istoria și Teoria Artei a Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti), Ion Sbârciu (Preşedinte al Universităţii de Arte Vizuale şi Design, Cluj-Napoca), Doina Păuleanu (Director al Muzeului de Artă din Constanța) şi Florin Rogneanu (Director al Muzeului de Artă din Craiova).

Misiune

“Să dai naştere unei Galerii de artă nu e greu. S-o ţii vie, dinamică, e foarte greu.

Adică să o transformi treptat şi programat într-un reper cultural de care să nu te poţi lepăda în ciuda vieţii trepidante şi istovitoare, ce ne macină fără discriminare.

Pentru aceasta ai nevoie de instinct artistic dar şi de materie primă pe măsură, de proiecte care să pună în lumină episoade importante din istoria artelor vizuale româneşti, iniţiindu-te şi ghidându-te, deopotrivă, pe tine, ca vizitator şi virtual cumpărător.

E nevoie de impecabilă rigoare în cernerea trecutului şi prezentului nostru artistic, pentru că, acoperind zona creaţiei clasice, moderne şi contemporane, să descoperim cunoscătorilor şi novicilor trasee inedite, pline de freamătul revelaţiilor autentice.

Parcurgem două secole de artă mizând pe dinastii şi familii de pictori, sculptori, graficieni, pe cupluri, pe relaţia dascăl-învăţăcel, pe confrerii spirituale, pe grupări semnificative. Disecând şi remontând paragrafe, capitole, fragmente din istoria artelor româneşti, vom împrospăta nume şi vom propune alte repere, printr-o perspectivă nouă, modernă. Nu totul va aparţine, cu orice preţ, spectacolului, excepţiei, dar, promitem, fără ostentaţie şi fără patimă că vom încerca să vă descoperim vraja culorilor şi a formelor plastice într-o nouă lumină.

Cu un asemenea bagaj artistic Dumnezeu adaugă ispitirea ca pe un drum al cunoaşterii. Şi o Galerie de calitate poate deveni o asemenea ispită!”

Aşa rosteam în urmă cu doi ani fiind şi astăzi partizana aceloraşi idei „Non multa sed multum” (nu mult ci multe) va fi deviza noastră în următorii ani. A noastră, adică a membrilor fondatori şi a noului board, care vom patrona viitoarele manifestări, mai puţine numeric dar extrem de ambiţioase din punct de vedere muzeografic.

Problematici de excepţie, care frământă lumea artisitică naţională şi internaţională, vor constitui ţinta programului nostru expoziţional.

Ruxandra Garofeanu
Preşedinte Centrul Cultural ArtSociety

Sediul ArtSociety

Locație deja consacrată ca palat al artei – sediu al Centrului Cultural ArtSociety, al casei de licitații Artmark și al art boutique-ului Dependent de Artă – Palatul Cesianu-Racoviţă este una dintre clădirile istorice ale Bucureştiului care s-a bucurat de o restaurare profesionistă şi de integrarea în circuitul public, păstrând aerul aristocratic de amurg de secol XIX.

Spațiu elegant, generos și discret, Palatul Cesianu-Racoviță a fost proiectat la sfârșitul secolului al XIX-lea de către arhitectul francez Jules Berthet, la cererea proprietarului Nicolae Cesianu, avocat cu rădăcini oltenești din familia Jienilor.

În perioada 1892 – 1900, pe strada Clemenţei, la nr. 5, Palatul Cesianu este ridicat după modelul renascentist, care acorda cea mai mare importanță primului nivel, piano nobile, parterul fiind destinat prăvăliilor. La etaj, încăperile de “paradă”, biroul şi două saloane mari (Salonul Roșu şi Salonul Spaniol) au ferestre care dau către stradă, iar dormitoarele au ferestre orientate către curte.

Reşedinţa beneficia de pe urma ultimelor tehnologii privind confortul locativ – instalaţie de încălzire cu calorifere, lumină electrică şi apă curentă. Pereţii Salonului Central de la etaj au fost decoraţi cu stucaturi şi picturi în ulei, care amintesc de stilul artistului francez François Boucher. Compoziţiile înfăţişează scene de gen elegante, grupuri de femei şi bărbaţi la picnic sau care cântă la diferite instrumente. Decoraţia originală din somptuosul hol se păstrează şi astăzi, ornamentând spaţiul care are atât funcţie de primire, cât şi de sală de bal.

O clădire cu o istorie fascinantă, Palatul Cesianu-Racoviță devine, din iunie 2011, după doi ani în care Fundația și-a desfășurat activitatea în sediul din Strada Logofăt Luca Stroici, cadrul distins, somptuos al expozițiilor și conferințelor organizate de Centrul Cultural ArtSociety.

Membrii fondatori

Alexandru Baldea Alexandru Bâldea – Fondator și Managing Partner al Artmark, profesor asociat de piaţă românească de artă la Istoria Artei, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, membru fondator al Centrului Cultural ArtSociety, autor al Indexului Pieţei Româneşti de Artă, evaluator de artă membru AEEAR și UNEVAR, membru în Consiliul de Conducere al Rețelei Naționale a Muzeelor din Romania. Studii juridice, a profesat ca avocat de strategie comercială vreme de 15 ani, membru al Baroului București.

Manuela Plăpcianu Manuela Plăpcianu – peste 15 ani de experiență în funcții de conducere și leadership în instituții financiare internaționale relevante. Colecționar de artă din 1985, CEO Artmark din 2009 și acționar al Casei de Licițatii Artmark; Consilier și Coautor al Indexului Pieței Românești de Artă (1995 – 2011) – catalog de randamente anuale ale celor mai tranzacționați artiști români în piața publică de artă din România în ultimii 16 ani, lansat în 2010 și reeditat în aprilie 2011 într-o variantă actualizată și auditată de către PriceWaterHouseCoopers.

Ruxandra Garofeanu Ruxandra Garofeanu – Membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, cu o activitate de peste 35 de ani în radio și televiziune, organizează și curatoriază zeci de expoziții în peste 40 de ani de experiență. Sute de emisiuni şi documentare de artă, realizate la TVR, multe având drept ţintă evenimente internaţionale. În 2005 devine consilier artistic al primarului sectorului 2 şi inaugurează Galeria “Dialog” pe simezele căreia organizează până în prezent 60 de expoziţii. Începând cu 2008 devine președinte al Fundației Culturale Artsociety.

Mihail Stomff Mihail Stomff – director al Galeriilor de Artă Elisabeta (1994 – 2008), expert asociat al Galeriei de Artă și Antichități Djaburov Art (1996 – 2003), director adjunct al Galeriei Artsociety (2008 – 2009), director de vânzări al Casei de Licitație Artmark (2009 – 2011). În prezent Private Sales Manager – Casa de licitație Artmark. Cursuri de perfecționare în expertiza evaluatorie a obiectelor de artă și a antichităților (1990 – 1992, 1996 – 1999). Colaborator la redactarea lucrărilor ”Salonul Oficial de Sculptură – Emoția estetică (1924 – 1947)”, București, 2010, ”Salonul Oficial de pictură (1924 – 1947)” – în curs de apariție, ”Tia Peltz – monografie” – în curs de apariție.

“Noi” capodopere uitate din Colecția Pinacotecii București

Mai – decembrie 2012, Galeria ArtSociety
Marți – Sâmbătă: 11.00 – 19.00
Duminică: 11.00 – 14.00
Luni: Închis
Intrarea liberă
Centrul Cultural ArtSociety a vernisat, cu ocazia Nopţii Muzeelor (19 mai 2012), o nouă expoziţie de artă de patrimoniu, scoțând din surdină un fragment din tezaurul inestimabil al Pinacotecii Bucureşti. Cele peste 60 de opere – selectate de către curatorul Ruxandra Garofeanu și Șeful Secției de Artă al Pinacotecii București doamna Ioana Cristea – creează o imagine coerentă asupra moştenirii artistice a oraşului şi invită bucureştenii să cunoască şi să îşi asume un fond de opere de artă ce le aparţine. Noua serie aduce în primplan o serie de lucrări ce ilustrează vechiul București în viziunea artișilor precum: Samuel Mutzner, Dumitru Ghiață, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Ion Mirea, Adam Bălțatu. Deasemeni în camera verde a galeriei va așteaptă o serie de lucrări de grafică, expuse într-o combinație inedită. Am așezat alături, pentru dumneavoastră, nume mari ale artei românești: Ștefan Luchian, Nicolae Grigorescu, Nicolae Dărăscu, Henri Catrgi, Amadeo Preziosi și Alexandru Phoebus.

Având deja o istorie a ”vizitelor” la ArtSociety, Pinacoteca Municipiului București îşi găseşte acum propriul spaţiu de expunere, după mai bine de 20 de ani, în sălile Centrului Cultural ArtSociety, redefinind harta culturală a Bucureștiului.

Pinacoteca Municipiului Bucureşti şi-a legat soarta de ArtSociety în urmă cu trei ani. De atunci, au fost prezentate publicului mai multe zeci de capodopere, din bogatul patrimoniu ascuns al instituţiei bucureştene. Palatul Cesianu-Racoviţă, o clădire emblematică pentru Bucureştiul sfârşitului de secol al XIX-lea, şi-a oferit cu generozitate spaţiile elegante, pentru a expune, prin rotaţie, cele mai importante piese dintr-o colecţie excepţională de artă românească interbelică, ce aparţine, de drept, locuitorilor Bucureştiului.

”Capodopere necunoscute ale Pinacotecii București” a fost titlul primei expoziţii deschise de Centrul Cultural Artsociety (iunie 2011 – mai 2012) în sediul istoric din str. C. A. Rosetti, nr. 5. Aprox. 8.000 de vizitatori au avut ocazia să admire, în această perioadă, opere inedite de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu şi alții.

În perioada 19 mai – decembrie 2012, ArtSociety vă invită la un al un al treilea parcurs epic în istoria artei românești de patrimoniu mijlocită prin expoziția ”Noi” capodopere uitate din Colecția Pinacotecii București. Printre artiştii ale căror opere pot fi admirate pentru prima dată, după o lungă perioadă de înstrăinare de public, sunt cei de care se leagă istoria picturii româneşti: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Dumitru Ghiaţă, Max Herman Maxy, Jean Alexandru Steriadi sau Francisc Şirato.



Arhivă expoziţii

Proiecte actuale

Adoptă o capodoperă

Capodopere aparţinând Pinacotecii Bucureşti, ce au stat în depozit timp de 20 de ani, mărturii ale culturii artistice româneşti, au nevoie să supravieţuiască mai departe. Imprimă-ţi nemurirea alături de cei mai mari artişti români şi dă-le o nouă şansă de a spune mai departe povestea artei şi culturii româneşti.

Adoptă o capodoperă prin campania organizată de Centrul Cultural ArtSociety împreună cu Pinacoteca Bucureşti şi cu o sumă minimă putem scoate la lumină cele mai frumoase tuşe şi culori.

Mai multe detalii despre proiect găsiți pe www.adoptaocapodopera.ro.

Istoricul Pinacotecii București

”Artistul și Puterea. Ipostaze ale picturii românești între anii 1950 – 1990”

Centrul Cultural ArtSociety pregătește în această toamnă iubitorilor de artă, un eveniment ce va scrie pagina rămasă goală în istoria artei postbelice românești, o expoziție dedicată anilor 1950 – 1990. Dorim să oferim publicului o expoziție de anvergură națională, acompaniată de un album ce să depună mărturie asupra creației a peste 400 de artiști în prezent căzuți în negura uitării.

Proiectul s-a născut din dorinţa de a nu condamna la uitare 4 decenii de intensă creativitate, perioada cuprinsă între anul înfiinţării Uniunii Artiştilor Plastici şi momentul schimbărilor semnificative de la finele secolului XX.

Vrem să spulberăm, prin intermediul expoziţiei ce va cuprinde circa 5oo de exponate, ideea fals împământenită cum că aceste decenii s-au caracterizat printr-o artă dependentă ideologic de stăpânitorii sovietici, tributară esenţialmente realismului socialist şi edificării omului de tip nou. Ne propunem să trecem dincolo de primul strat al artei de propagandă și să arătăm publicului adevărata artă a acelei perioade.

Nu tematica expoziţiilor colective de altă dată ne interesează, ci individul, valoarea intrinsecă ce a trecut aproape neobservată din cauza propagandei oficiale asfixiante. Vrem să arătăm că România nu a fost o insulă protocronistă, dimpotrivă, în underground, a incercat să fructifice cele mai importante experimente occidentale.

În anii terorii comuniste, pictura românească nu a regresat, nu s-a înregimentat doctrinelor staliniste, ci a continuat subteran sau pe plan retras, departe de bătaia reflectoarelor, să-şi declame cu o voce proprie ambiţiile, speranţele, înfrângerile, tot ceea ce ţine de paradisul şi infernul existenţei umane, de altitudinea spiritului sau de animalitate.

Sunt lucrări ce pot fi aşezate fără reţineri, aşa cum adeseori s-a întâmplat, alături de alte izbânzi ale umanităţii. Din pacate, majoritatea zac de decenii în depozite şi nu vor redeveni accesibile publicului decât prin efortul și dăruirea noastră, a celor care sprijinim arta românească.

Curatorii expoziţiei

  • Criticul de artă Ruxandra Garofeanu, expert acreditat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, președintele Centrului Cultural ArtSociety.
  • Dan Hăulică, Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, unul din cei mai fervenţi şi constanţi susţinători ai artiştilor din perioada 1950-1990, încununat cu lauri naţionali şi internaţionali, curator al marilor manifestări din ţară şi de peste hotare, care ne-au construit făgaşul propice afirmării creativităţii plastice româneşti.

    Doru Bucur - Compoziţie

  • Lucrările selecţionate provin din marile muzee ale ţării: Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Municipiului București, Muzeul de Artă Brăila, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul de Artă Galați, Muzeul Crișurilor Oradea, Complexul Muzeal Moldova, Muzeul de Artă Râmnicu Sărat.
  • Proiectul se bucură de sprijinul AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), AMPT (Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic), Primăria Sectorului 2 București.

    AFCN Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic Primaria Sectorului 2

X20

Vă propunem o nouă întâlnire cu arta contemporană, de data aceasta vizând o perioada mai recentă, creația postdecembristă.

Fresca artei recente va fi structurată în jurul principalelor Orientări, Evenimente şi Personalităţi, cuprinzând artiştii relevanţi din această perioadă, creaţia acestora, percepută şi adusă în atenţia publicului prin trei dintre cele mai autorizate voci curatorii:

  • Liviana Dan, critic de artă, curator şi director al Galeriei de Artă Contemporană a Muzeului Brukenthal
  • Adrian Guţă, lector univ. dr., istoric de artă, critic şi curator, conferenţiar la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, unde conduce Catedra de Istoria şi Teoria Artei
  • Erwin Kessler, istoric de artă, filosof, critic de artă şi curator. Este cercetător ştiinţific la Institutul de Filozofie al Academiei Române și organizator de expoziţii de artă contemporană românească

Prin acest proiect ne dorim să:

  • asigurăm mai multă vizibilitate fenomenului artistic contemporan românesc în context european
  • facem accesibil la scară largă un fragment din istoria artelor vizuale româneşti
  • trezim interesul unui public cât mai divers faţă de arta contemporană
  • aducem artiştii contemporani în atenţia publicului
  • micşorăm distanţa între arta contemporană şi public
  • propunem un document reper pentru creația contemporană a ultimilor 20 de an

Expoziţia va avea loc la RomExpo unde peste 4000 m pătraţi sunt alocaţi şi amenajaţi special pentru organizarea Galeriilor X20 – dedicate Artei Românești după 1989.

În paralel, vor fi organizate mai multe manifestări artistice – happening-uri, performance-uri, proiecţii, acţiuni, alte intervenţii urbane – în locuri publice din Bucureşti. Spaţiile publice pe care le avem în vedere sunt: pasajul renovat din Piaţa Universităţii şi peluza din faţa Teatrului Naţional, noua zonă pietonală adiacentă Bisericii Anglicane, centrul vechi (zona Lipscani), precum şi spaţiile din marile mall-uri.

Imagini de la lansarea oficială a proiectul X20


Centrul de Conferințe ArtSociety

Pe parcursul anului 2011, Centrul Cultural ArtSociety a derulat în Palatul Cesianu-Racoviţă o activitate complementară programului expozițional: Centrul de Conferinţe, care a funcționat ca o platformă de dialog între specialişti în domeniul artei, oameni de cultură, reprezentanţi ai presei şi publicul larg.

Spaţiul Centrului de Conferinţe ArtSociety a găzduit cursuri, seminarii, prezentări, dezbateri şi workshop-uri, acestea fiind grupate în patru module de activitate: Conferinţe şi cursuri de estetică şi istoria culturii, organizate de Fundaţia Calea Victoriei, Cursuri de istoria artei, „Secretele pieţei de artă” – întâlniri cu jurnalişti, „Memorabilia” – o serie de dialoguri cu personalităţi ale vieţii culturale româneşti.

Capodopere necunoscute ale Pinacotecii Bucureşti

page_galerie_video

Fundația Centrul Cultural Artsociety

Adresa: str. C. A. Rosetti, nr. 5, sector 1, București, 010 281
Telefoane informații: 021 210 30 16
Persoană de contact
Adela Mara
0757 116 744 / adela.mara@artsociety.ro

Program vizitare
MARȚI-SÂMBĂTĂ 11:00 – 19:00
DUMINICĂ 11:00 -14:00
LUNI Închis

Parteneri

Muzeul Municipiului Bucureşti Primăria Sectorului 2 Bucureşti ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic
Banca Transilvania Romtelecom Nei Guard

Expoziția "Artistul și Puterea. Anii 1950 - 1990" oferă publicului larg, pentru prima dată în istorie, o imagine cuprinzătoare a 40 de ani de creație artistică românească, căreia i-a fost știrbită recunoașterea artistică ce i se cuvenea de drept. O expoziție de mare anvergură, proiectul cultural va aduce la un loc aprox. 600 de opere de artă provenind din peste 20 de muzee din țară. Propunem o inițiativă fără precedent, care va destăinui publicului larg adevărata artă românească născută în timpul regimului totalitar.

Curatorii expozitiei: dna Ruxandra Garofeanu, critic și istoric de artă, președintele Fundației Centrului Cultural ArtSociety și Acad. Dan Hăulică, președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (AICA)

Calendar

Program

Detalierea activității:
Panotare și depanotare a expoziției: pregătirea lucrărilor pentru expunere, transportul lucrărilor către locul de expunere, securizarea sistemelor de prindere, montarea etichetelor de expoziție, organizarea recepției și a punctelor de informare, deprinderea procesului de organizare a unei expoziții
Activitate expozițională: întâmpinarea vizitatorilor, oferirea de informații cu privire la conceptul expozițional, prezentarea operelor expuse, monitorizarea traficului din expoziție, oferirea de materiale promoționale, supravegherea lucrărilor, participarea la evenimentele ce au loc pe parcursul expoziției (conferințe de presă, dezbateri, prelegeri etc.)

Programul de voluntariat cultural poate fi organizat în sistem full-time cât și part-time.

Electorala artei: O casă pentru Tonitza

Viitorul Pinacotecii Bucuresti, supus votului
Sursa: adevarul.ro
Autor: Adrian Dădârlat
Data: 07 iunie 2012

Locuitorii Capitalei sunt invitaţi să se exprime duminică, în aceeaşi zi în care vor avea loc alegerile locale, şi în legătură cu viitorul Pinacotecii Bucureşti, care conţine peste 5.500 de opera cu o valoare inestimabilă.

Astfel, bucureştenii sunt chemaţi pe 10 iunie să solicite viitorului primar al Capitalei un sediu pentru Pinacoteca Bucureşti, cel mai important patrimoniu de artă românească al oraşului.

La sediul ArtSociety, vizavi de Biblioteca Centrală Universitară, va fi instalată, în 10 iunie, o urnă de vot alternativă, la care bucureştenii sunt aşteptaţi să îşi exprime părerea legată de viitorul Pinacotecii Bucureşti. Cu o istorie de aproape 80 de ani, instituţia a luat naştere printr-un decret regal şi adăposteşte un bogat fond de pictură, sculptură şi lucrări de artă în diverse spaţii, aflate în proprietatea municipalităţii. Cele peste 5.500 de opere au fost adunate prin achiziţii publice şi donaţii din partea artiştilor, pentru a fi prezentate bucureştenilor, beneficiarii de drept ai acestora.

După anul 1961 – când a fost demolat Muzeul Simu, primul spaţiu de expunere al colecţiei – Pinacoteca Bucureşti a funcţionat în mai multe sedii, fiind evacuată, pe rând din fiecare. Din 1991, aceasta a rămas închisă în depozite disparate, departe de ochii iubitorilor de artă. Astăzi, mii de opere de artă importante se află încă departe de public, unele fiind ameninţate cu distrugerea de condiţiile improprii de păstrare.

Între orele 8.00 şi 15.00, bucureştenii vor putea să ştampileze un buletin de vot alternativ, prin care vor arăta celui care va conduce oraşul în următorii patru ani că îşi doresc să poată vizita oricând opere însemnate pentru istoria artei româneşti.

Alegătorii sunt aşteptaţi, în număr cât mai mare, în încăperile elegantului Palat Cesianu-Racoviţă din C.A. Rosetti nr. 5, pentru a transmite conducătorilor mesajul că arta primită moştenire nu le e indiferentă. De asemenea, ei vor putea admira o selecţie de capodopere din colecţia Pinatotecii Bucureşti, care cuprinde opere semnate de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Gheorghe Petraşcu, Dumitru Ghiaţă, Max Herman Maxy, Jean Alexandru Steriadi sau Francisc Şirato.

Pinacoteca Municipiului Bucureşti, din 1984 devenită Secţie de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti, este unul din aşezămintele de cultură cu tradiţie din capitala României. Pinacoteca a fost înfiinţată la 1 iunie 1933 ca o necesitate de a concentra într-un singur loc operele de artă (lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă) pe care municipalitatea le adunase în decursul timpului, prin achiziţii şi donaţii. Deşi patrimoniul Pinacotecii numără în jur de 5.500 de piese de excepţie, acesta este absent de mai multe decenii din peisajul cultural al Bucureştiului, din lipsa unui spaţiu propriu de expunere.

Centrul Cultural Artsociety, alături de Muzeul Municipiului Bucureşti, au demarat în 2009 un proiect prin care o parte a patrimoniului ”uitat” al Pinacotecii București avea să fie expus într-o serie de expoziţii tematice, numite ”Pinacoteca în vizită la Artsociety”. ”Peisajul în pictura românească modernă” (aprilie – iunie 2009) și ”Aspecte ale tradiționalismului în pictura și sculptura românească” (octombrie 2009– ianuarie 2010) au adus în atenția bucureștenilor, pentru prima dată, opere de artă semnificative pentru istoria picturii româneşti, selectate de curatorul Ruxandra Garofeanu, din depozitele în care se aflau de zeci de ani. Iniţiativa susținea reintroducerea acestora în circuitul expoziţional bucureștean, prin găsirea unui spațiu adecvat pentru conservarea şi valorificarea culturală a colecţiei.

Grupul celor patru

Grupul celor patru revine după 75 de ani
Sursa : Ziarul de Duminică
Data: 26 octombrie 2010

După 75 de ani de la ultima expoziţie a grupului, Centrul Cultural ArtSociety găzduieşte, începând din 26 octombrie, la galeria din strada Logofăt Luca Stroici nr. 18, o nouă expoziţie cu lucrări importante ale celor patru artişti, reunite din nouă muzee din Bucureşti şi din ţară.

Grupul celor patru a fost înfiinţat în 1925 de Francisc Şirato şi i-a cuprins pe Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato şi Oscar Han, iar activitatea lor a însemnat un moment important în arta plastică românească din perioada interbelică. Grupul nu şi-a alcătuit un anumit program, dar pe cei patru i-a unit o concepţie comună despre artă, precum şi o strânsă prietenie.

La actuala expoziţie sunt reunite aproximativ 100 de picturi, desene, acuarele şi sculpturi. Conceptul expoziţiei le aparţine Ruxandrei Garofeanu şi colaboratorilor săi apropiaţi, Veronica Dănilă şi Iulian Pleştiu.

În Ziarul de Duminică, ediţia din 5 noiembrie, vom reveni pe larg asupra acestei expoziţii care va rămâne deschisă până la 28 noiembrie.



“Grupul celor patru” într-o nouă expoziție

Sursa: Radio România Actualităţi
Data: 29 octombrie 2010
Autor: Adela Călugăru



Prima expozitie din ultimii 70 de ani dedicata artistilor din Grupul celor patru isi deschide portile la Bucuresti

Sursa: bucuresteni.ro, timişoreni.ro
Data: 26 octombrie

Opere semnate Nicolae Tonitza, Stefan Dimitrescu, Oscar Han si Francisc Sirato, cunoscuti si ca membri ai celebrului „Grup al celor patru”, se vor regasi intr-o prezentare special dedicata grupului. Intitulata chiar „Grupul celor patru”, expozitia organizata de Centrul Cultural ArtSociety va gazdui zeci de lucrari de pictura, sculptura si desen.

Pentru prima data in ultimii 70 de ani, lucrari semnate de membrii Grupului celor patru vor fi expuse in aceeasi galerie. Operele au fost aduse la Bucuresti de la mai multe muzee prestigioase din tara si vor fi prezentate publicului larg timp de cinci saptamani.

Expozitia este extrem de asteptata de catre iubitorii de arta, atat datorita faptului ca reuneste capodopere ale celor patru artisti in acelasi spatiu, precum si pentru numeroasele portrete de copii, semnate Nicolae Tonitza.

Nicolae Tonitza a fost, de altfel, si unul dintre initiatorii Grupului celor patru. In 1925, in casa lui, avea loc prima intalnire in formula completa: pictorii Tonitza, Sirato si Dimitrescu si sculptorul Oscar Han.

„Grupul celor patru s-a format pe criterii de amicitie si de comuniune spirituala si a tras de partea sa toata floarea criticilor si istoricilor de arta si a altor oameni de cultura din epoca”, a afirmat Ruxandra Garofeanu, curator al expozitiei.

Ideea formarii acestui grup a plecat de la dorinta celor patru artisti de a-si prezenta lucrarile publicului larg intr-o formula cat mai avantajoasa din punct de vedere al numarului operelor expuse.

Evenimentul a fost organizat in colaborare cu: Muzeul National de Arta al Romaniei, Muzeul de Arta Constanta, Muzeul Judetean de Arta Prahova Ion Ionescu Quintus, Muzeul National Brukenthal, Muzeul de Arta Vasile Parvan Barlad, Complexul Muzeal Iulian Antonescu Bacau, Complexul Muzeal National Moldova Iasi, Pinacoteca Municipiului Bucuresti, Cabinetul de Stampe al Academiei Romane. Iubitorii de arta vor putea admira lucrarile celor patru artisti in perioada 26 octombrie – 28 noiembrie.



Legendarul Grup al celor patru in expozitie din nou, la ArtSociety

Sursa: Wall-Street
Data: 8 octombrie 2010
Autor: Raluca Stefan

Cele mai prestigioase muzee din tara si-au dat mana pentru a organiza o expozitie care reuneste lucrarile legendarul “Grup al celor patru”: Tonitza, Dimitrescu, Sirato, Han.

“Daca in arta romaneasca interbelica n-au actionat decat in minima masura manifeste si programe – scrie Amelia Pavel in Pictura romaneasca interbelica, un capitol de arta europeana, ed. Meridiane, Bucuresti, 1996 – in schimb grupari si asociatii s-au format numeroase si succedandu-se vertiginos.”

Una din acestea, alcatuita pe criterii de amicitie si de comuniune spirituala, a purtat numele de “Grupul celor patru” si, desi n-a avut o durata mare (dupa unele surse s-a infiintat la 1925,dupa altele in 1926,spre care inclinam si noi, incetand practic in 1933,odata cu moartea lui Stefan Dimitrescu,chiar daca in 1934, mai figureaza pe simeza un Autoportret al celui disparut) a tras de partea ei toata floarea criticilor si istoricilor de arta, a altor oameni de cultura, din epoca.



Cei patru mari

Sursa: Adevărul literar şi Artistic
Data: 2 noiembrie 2010
Autor: Doinel Tronaru

Lucrări de Tonitza, Şirato, Dimitrescu şi Oscar Han sunt reunite pentru prima oară după 76 de ani de la ultima expoziţie comună. O expoziţie-eveniment, esenţială pentru cunoaşterea istoriei artei plastice româneşti, este curatoriată de Ruxandra Garofeanu la Centrul Cultural ArtSociety. Poate fi vizitată până la sfârşitul lunii.

Expoziţia este dedicată uneia dintre cele mai importante grupări artistice din perioada interbelică, „Grupul celor 4″, format din trei pictori – Nicolae Tonitza, Francisc Şirato şi mai puţin cunoscutul, în prezent, Ştefan Dimitrescu – şi un sculptor, iarăşi relativ uitatul Oscar Han.

Prima expoziţie a „Grupului celor patru” a avut loc în anul 1926, iar în cei opt ani de existenţă ai acestuia, artiştii au reuşit să organizeze şapte expoziţii, toate în Bucureşti. Ultima dintre ele a avut loc în 1934, chiar după moartea pictorului Ştefan Dimitrescu (în 1933), care a figurat postum cu un „Autoportret”.

Celebrul şi în prezent, Nicolae Tonitza a fost unul dintre iniţiatorii Grupului celor patru. În 1925, în casa lui Tonitza, avea loc prima întâlnire în formulă completă a celor care vor forma acest grup, în primul rând plecând de la dorinţa de a-şi prezenta pentru public lucrările într-o formulă cât mai avantajoasă din punct de vedere al numărului operelor expuse.

„Grupul celor patru s-a format pe criterii de amiciţie şi de comuniune spirituală şi a tras de partea sa toată floarea criticilor şi istoricilor de artă şi a altor oameni de cultură din epocă”, aminteşte curatorul Ruxandra Garofeanu.

„Arheologie” culturală
Însemnătatea demersului pentru care Ruxandra Garofeanu a investit multă energie şi străduinţă derivă, în primul rând, din faptul că operele celor patru artişti sunt aduse împreună după exact 76 de ani de la ultima lor expoziţie, fiind prima oară când cei patru artişti plastici şi, nu în ultimul rând, prieteni se regăsesc în postumitate. Dacă multe dintre lucrările lui Tonitza continuă să rămână iconice pentru publicul larg, mai ales datorită numeroaselor portrete de copii semnate de artist, iar Şirato este un nume forte pentru amatorii mai rafinaţi, aceste lucruri se pot spune mai puţin despre ceilalţi doi membri ai grupului. Expoziţia focusează astfel un moment important al artei plastice româneşti.

Veritabila operaţiune de arheologie culturală pe care a efectuat-o curatorul poate fi înţeleasă doar de puţinii specialişti în istoria artei româneşti: lipsa cataloagelor serioase ale expoziţiilor din interbelic (ba chiar lipsa totală a catalogului pentru una dintre ele, Ruxandrei Garofeanu fiindu-i imposibil să-l găsească în toate bibliotecile cercetate), relatările parţiale din cronicile de expoziţii ale vremii, absenţa unei bibliografii solide etc. fac greu de reconstituit cu acurateţe traseul expoziţional al grupului de artişti. Curatorul spune că sigur 20 de lucrări dintre cele expuse acum la ArtSociety au făcut parte din expoziţiile comune ale celor patru.

Lucrări de la 11 muzee
Valoarea şi dificultatea realizării expoziţiei sunt date şi de faptul că evenimentul strânge laolaltă lucrări aparţinând unui număr de nu mai puţin de 11 muzee şi instituţii de cultură din toată ţara, câteodată obţinute şi aduse la Bucureşti după depăşirea unor piedici care păreau de netrecut, după cum povesteşte Ruxandra Garofeanu.

Muzeele preferă de multe ori să-şi păstreze lucrările chiar dacă nu le vede nimeni, decât să rişte să le împrumute, sau cer sume exorbitante pentru asigurare, consideră curatorul. În cele din urmă, evenimentul de la ArtSociety a fost organizat în colaborare cu: Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”, Muzeul Naţional Brukenthal, Muzeul de Artă „Vasile Pârvan” Bârlad, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi, Pinacoteca Municipiului Bucureşti şi Cabinetul de Stampe al Academiei Române.

Curatorul îşi motivează alegerea, pentru a expune la ArtSociety, a acestui grup interbelic, şi nu a altora prin faptul că „aproape toţi cei patru artişti ne acaparează atenţia şi în clipa de faţă”. „Secţia de artă a Muzeului Municipiului Bucureşti a încercat, în urmă cu câţiva ani, o asemenea ispită, dar n-a avut fonduri pentru a o materializa. Nici nouă nu ne-a fost uşor”.

Dacă la expoziţiile din interbelic spaţiul mai amplu permitea ca fiecare artist să dispună de un panou propriu, lucrările fiecăruia fiind astfel delimitate ferm, spaţiul mai restrâns de la ArtSociety a impus un alt concept expoziţional: operele artiştilor sunt „amestecate”, dar nu la întâmplare, ci pe criterii în primul rând tematice, apoi legate de încadrarea în spaţiul limitat.

Fiecare dintre micuţele săli ale clădirii de epocă în care funcţionează ArtSociety este dedicată astfel uneia dintre temele atinse de artişti: peisajul, portretele de ţărănci, copilăria (o figură specială făcând Tonitza, cu celebrul său „Cap de copil”), nudul, natura statică, autoportretul şi, bineînţeles, Balcicul şi Dobrogea, locuri care şi-au pus o amprentă decisivă asupra tuturor artiştilor români care au activat în perioada interbelică.

ARTE VIZUALE. Centenar Ţuculescu – Artă şi cotă

Sursa : Observator Cultural
Data : iunie 2010
Autor : Mihai Plămădeală



EVENIMENT/ Păunii privirilor. Un mister numit Ţuculescu

Sursa: ZF Ziarul de Duminică
Data: 5 mai 2010
Autor: Daniel Nicolescu



„Cafeneaua critică”, ediţie specială dedicată pictorului Ion Ţuculescu

Sursa: Agentia de Carte
Data: 18 mai 2010



ArtSociety la Noaptea Alba a Galeriilor

O privire în zbor asupra unui fragment esențial al operei lui Viorel Mărginean

Lumea dincolo de oameni – Retrospectiva Viorel Mărginean la Galeria Art Society
Sursa: Adevarul Literar şi Artistic, Liternet.ro
Data: februarie 2010
Autor: Victoria Anghelescu


Bucureşti: Expoziţie retrospectivă Viorel Mărginean
Sursa: Adevărul de seară
Data: 29 ianuarie 2010
Autor: Adina Ştefan


Viorel Mărginean – natură, fabulă şi ritual
Sursa: Observator Cultural
Data: februarie 2010
Autor: Mihai Plămădeală


Sărbătorescul unei mărturisiri: retrospectiva Viorel Mărginean
Sursa: Curierul Naţional
Data: 3 februarie 2010
Autor: Veronica Marinescu



Bucureşti: Pictură gigant, expusă pe Teatrul Naţional
Viorel Marginean va imbraca TNB pe durata Retrospectivei pictorului
Artă la Teatrul Național

Pinacoteca Municipiului Bucuresti în vizită la galeria ArtSociety Partea a II-a: Aspecte ale tradiționalismului în pictura şi sculptura românească

Pinacoteca Municipiului Bucuresti in vizita la galeria ArtSociety
Traditionalismul in pictura romaneasca
Bucuresti - Micul Paris, un eveniment cu istoricul Georgeta Filitti
Atelier: Despre Sf. Andrei si Mos Nicolae

40 de ani de artă ies din anonimat în cel mai amplu proiect de artă românească: Artistul şi Puterea
Închide

Documentarul „Artistul și Puterea”: condiția artistului în regimul totalitar


Sinteză a unei expoziții de anvergură, găzduite în perioada 27 septembrie – 2 decembrie 2012 la Biblioteca Naţională a României, documentarul realizat de TVR, difuzat în cadrul emisiunii „Rezistența prin cultură”, prezintă o pertinentă retrospectivă a artei românești create cu multe sacrificii, în timpul regimului totalitar.



40 de ani de artă ies din anonimat în cel mai amplu proiect de artă românească: Artistul şi Puterea

Artistul şi Puterea

În debutul toamnei, arta românească se pregăteşte pentru un eveniment unic, un proiect de anvergură menit să scoată la lumină 40 de ani de artă suprimată, creaţii dizidente ale acelora dintre artiştii români care au refuzat să se conformeze dictaturii comuniste.

În data de 27 septembrie 2012, sub patronajul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Centrul Cultural ArtSociety vernisează la Biblioteca Naţională a României, la orele 18.00, impresionanta expoziţie „Artistul şi Puterea. Ipostaze ale picturii româneşti în perioada 1950 – 1990”, curatoriată de doamna Ruxandra Garofeanu, în colaborare cu domnii Dan Hăulică şi Paul Gherasim (consultanţi de proiect).

Miza proiectului este demontarea ideii că în perioada comunistă s-a creat doar artă tributară regimului şi descoperirea unui patrimoniu necunoscut, a unei arte libere, creată în acei ani cu preţul unei constante persecuţii.

Expoziţia va aduna 600 de opere de artă şi peste 300 de artişti şi va cuprinde mai multe secţiuni, dedicate atât maeştrilor consacraţi, cum sunt Andreescu, Luchian, Ressu, Dărăscu, Ghiaţă, dar şi expresioniştilor, cubiştilor, oniricilor şi cuprinde două secţiuni speciale dedicate grupurilor (Prolog, Sigma, 9+1, Tabăra Tescani, Tabăra Poiana Mărului, grupul 1+1+1 etc.) şi artiştilor postbelici care s-au manifestat vădit împotriva URSS.

Timp de două luni, până în data de 2 decembrie 2012, în spaţiul generos de peste 2200 de metri pătraţi al Bibliotecii Naţionale vor fi expuse lucrări cu o istorie aparte, provenite din 26 de muzee naţionale, numeroase colecţii private din România şi Franţa şi diverse ateliere bucureştene şi de provincie.

Doamna Ruxandra Garofeanu, unul dintre curatorii spectaculoasei expoziţii, afirmă:

„Încercăm să punem în lumină multe lucrări inedite, din perioada impunerii ideologiei realismului socialist, adevărate nuclee de rezistenţă spirituală la agresiunile anti-culturii, repere muzeale, în dialog fertil cu marea tradiţie de la noi şi din cultura occidentală, racorduri îndrăzneţe la problematica modernităţii în pofida multiplelor obstacole existente din partea puterii”.

Proiectul, susţinut de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul Cultural Mihai Eminescu, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, Fundaţia Lowendal şi Centrul Artistic Baia Mare, va culmina cu editarea unui album de artă ce va conţine operele cuprinse în expoziţie, o pertinentă retrospectivă a artei create cu multe sacrificii, timp de 40 de ani.

Expoziţia este organizată cu sprijinul generos al muzeelor – Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul George Enescu, secția „Dumitru și Alice Rosetti Tescanu”, Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul Județean Buzău, Complexul Muzeal Arad, Muzeul Județean Argeș, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Constanța, Muzel de Artă Vizuală Galați, Muzeul Gorjului Târgu Jiu, Complexul Muzeal Moldova, Muzeul Orășenesc Lipova, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”, Muzeul Județean Vâlcea, Muzeul de Artă Casa Simian, Muzeul Județean Olt, Muzeul Național al Bucovinei, Muzeul Județean Mureș, Muzeul de Artă Timiș, Muzeul Universității Naționale de Artă București, Uniunea Artiștilor Plastici Filiala Craiova, Fundația „Vasile Varga și Eleonora Costescu”, a numeroşilor colecţionari din ţară şi capitală, şi a artiştilor români.