„Centenar Țuculescu”

Ion Ţuculescu, una dintre cele mai originale şi autentice personalităţi din arta europeană, este cunoscut, mai întîi de toate, pentru pictura sa. Nu mulţi ştiu însă pastelurile şi desenele sale – medii de expresie pe care le-a exploatat pe parcursul întregii vieţi, în paralel cu pictura şi cariera sa de medic şi biolog.

Expoziţia “Centenar Ţuculescu”, 22 aprilie – 20 iunie 2010, îşi propune sa adune, alături de picturi în ulei, pasteluri şi desene reprezentative realizate de Ion Ţuculescu, de-a lungul tuturor perioadelor operei sale, pentru a alcătui o imagine elocventă a creaţiei. Toate operele provin din patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova, al cărei sediu a intrat în renovare în 2010, expoziţia fiind organizată prin eforturile comune ale managerului muzeului Florin Rogneanu şi ale curatorului Ruxandra Garofeanu.

Proiectul işi propune semnalarea unei părţi mai puţin cunoscute a operei originalului artist şi formarea unei perspective ample asupra creaţiei acestuia, prin cele doua componente ale sale: expoziţia, care include şi o serie de dezbateri, începând cu vernisajul şi catalogul, care cuprinde texte critice si istoriografice semnate de Ruxandra Garofeanu, Iolanda Malamen, Cătălin Davidescu, Cristian–Robert Velescu, Ion Grigorescu.
Expoziţia este un prilej pentru tiparirea unui catalog cuprinzator, ce adună toate lucrările lui Ion Ţuculescu din patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova, necesar în cunoaşterea şi conservarea valorii plastice a operei lui Ion Ţuculescu.

Majoritatea albumelor de artă dedicate lui Ţuculescu reproduc aproape exclusiv picturi, din acestea lipsind reproducerile pastelurilor şi desenelor, dimensiune însemnată a creaţiei sale. Catalogul expoziţiei va înregistra aproximativ 130 de pasteluri, lucrări de grafică şi picturi în ulei, acoperind astfel un gol în istoriografia artei moderne romaneşti.

La 100 de ani de la naşterea artistului, expoziţia este un prilej de întâlnire cu o sinteză substanţială a operei lui Ion Ţuculescu.

◊◊◊

Ecouri din presă

ARTE VIZUALE. Centenar Ţuculescu – Artă şi cotă
Sursa : Observator Cultural
Data : iunie 2010
Autor : Mihai Plămădeală
http://www.observatorcultural.ro/ARTE-VIZUALE.-Centenar-Tuculescu-Arta-si-cota*articleID_23796-articles_details.html

Unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul artelor vizuale româneşti este expoziţia Centenar Ţuculescu de la Art Society, deschisă pînă pe 20 iunie. Cu prilejul lansării la Institutul Bancar Român a Indexului ArtMark, catalog de randamente anuale ale celor mai tranzacţionaţi artişti români în perioada 1995-2009, am întîlnit-o pe doamna Ruxandra Garofeanu, specialist ArtMark şi curator al amintitei expoziţii, care a avut amabilitatea de a ne oferi un interviu în exclusivitate despre cele două acţiuni în care este implicată.
Înainte de orice altceva, vă invit să ne dezvăluiţi, informal, cum aţi luat contact cu Ţuculescu – cu omul şi cu opera sa.
Întîlnirea cu Ţuculescu s-a produs pe vremea cînd eram în facultate. Adina, una dintre cele trei fete ale lui, care a făcut sculptură, îmi era colegă de an. Prin ea am cunoscut o parte din creaţia tatălui. Apoi, colindînd muzeele cu reportofonul în mînă, deoarece în perioada timpurie lucram la Radio, am ajuns la Craiova, unde se încropise, în 1970, datorită doamnei Ţuculescu, cea mai importantă colecţie de lucrări ale maestrului. De aici am pornit.
Dincolo de importanţa marcării centenarului, care ar fi argumentul forte al expoziţiei pe care o propuneţi?
În 1938, la prima expoziţie personală de la Ateneul Român, presa a scris despre „cazul Ţuculescu“. În afara centenarului, am dorit să ridic întrebarea dacă mai este Ţuculescu, astăzi, un „caz“. Am încercat să descifrăm mai ales perioada totemică (idee la care subscrie şi Magda Cârneci, după cum mi-a spus într-o discuţie paralelă). Există şi componenta inedită: aţi văzut pentru prima dată la Art Society un caiet cu desene cu animăluţe, care nu mai fusese niciodată expus. Avem, apoi, trei ipostaze de autoportret care, de asemenea, nu mai fuseseră văzute în original de către public. Sînt multe lucruri de acest fel, iar senzaţia de noutate este covîrşitoare. O parte dintre lucrări au mai fost expuse cu ocazia expoziţiei mari de la MNAR, din 1999, dar de atunci a trecut mai bine de un deceniu.
Un muzeu trebuie văzut cel puţin o dată la doi ani, pentru a-ţi primeni memoria şi a-ţi reconsidera impresiile, deoarece, pe parcursul timpului, tot acumulezi. Aşa se întîmplă şi în cazul lucrărilor acestei expoziţii. Pentru mulţi, par nevăzute.
Nu în ultimul rînd, lucrările de la Balcic relevă un cu totul alt Ţuculescu decît cel pe care-l ştiam; de aceea am ţinut să le aducem. Mi-aş dori să vină cît mai mulţi tineri să le vadă.
Vorbiţi-ne, vă rog, despre rolul curatorului într-un demers expoziţional.
Curatorul poate face aceeaşi expoziţie de zece ori altfel. Fiecare expoziţie este unică. Paul Gherasim a fost unul dintre primii organizatori ai unei expoziţii Ţuculescu, în 1965, la Dalles, expoziţie care, anul următor, avea să fie itinerată la Veneţia, la Bienală. Comisar a fost, acolo, Comarnescu. Oameni diferiţi, viziuni diferite. Este vorba despre potenţialul infinit pe care îl posedă arta în relaţie cu exprimarea profesională. Aş adăuga faptul că, deşi există preocupare pentru exegeza operei lui Ion Ţuculescu, Cătălin Davidescu studiind, de exemplu, intens donaţia doamnei Ţuculescu de la Craiova, consider că cercetarea rămîne în continuare deschisă.
Revenind la expoziţia de la Art Society, aceasta se bazează pe o sumă de lucrări împrumutate de la Muzeul de Artă din Craiova. De ce această alegere? V-aţi adresat şi altor deţinători ai unor lucrări semnate de Ţuculescu?
Înainte de orice altceva, mă bucur că noi am fost cei care am deschis centenarul, şi este momentul să menţionez că dorim să prelungim expoziţia pînă în iulie, după care încercăm să o itinerăm în alt centru din ţară. Deoarece sîntem într-o perioadă de austeritate, fiind vorba şi despre plata unor asigurări, deocamdată nu este nimic sigur.
Referitor la întrebare, nu sîntem o galerie foarte bogată, ca să putem plăti asigurările la marile muzee. Muzeele de la noi au o politică aparte; împrumută foarte greu. Eu consider că arta trebuie să circule. În momentul în care depui eforturi mari pentru a plăti o asigurare, ar trebui să ţi se întindă o mînă şi să se scoată lucrări care, de altfel, zac foarte multă vreme în depozite, unde nu pot fi văzute nici de către noi, specialiştii. De exemplu, Lucia Dem Bălăcescu a donat Muzeului Colecţiilor de Artă cam trei sute de lucrări în deceniul al optulea. S-a făcut atunci o expoziţie, dar mică, în care a fost expus doar un sfert dintre lucrări. Restul nu a putut fi văzut niciodată.
Nici Ţuculescu nu are parte de o expunere prea fericită la Muzeul din Craiova, dar Florin Rogneanu, directorul instituţiei, a fost generos şi a înţeles importanţa marcării centenarului. Au o sută treizeci de lucrări, care nu au fost expuse niciodată simultan. Am răspuns prieteneşte ajutorului lor, publicînd într-un catalog tot ce au ei Ţuculescu în depozit sau expus. Este un exemplu de colaborare în folosul artei şi, implicit, al publicului.
Să înţelegem că patrimoniul artistic de care dispunem nu este gestionat la cote rezonabile în România?
Vorbeam acum cîteva zile cu Eugen Simion despre imensa colecţie de stampe japoneze de la Academia Română, despre care ştiam de la George Oprescu, cel care a donat Academiei toate lucrările sale. S-ar putea face o sumă de expoziţii foarte reuşite cu acest fond, în folosul iubitorilor de artă. Pentru aceasta, este nevoie de fonduri.
Ce susţin este că trebuie să facem eforturi conjugate pentru arta românească. Tot timpul ne-am plîns că nu sînt bani, că nu avem condiţii, că nu avem spaţiu. Dacă mergem pe aceste principii, înseamnă că trebuie să ne lăsăm de meserie. Pe de altă parte, an de an apar sute de pictori, graficieni şi sculptori, designeri, creatori de modă, ceea ce înseamnă că lucrurile merg înainte, cu sau fără noi. Sîntem datori să împrietenim arta la care avem acces cu publicul nostru.
Am ajuns în mod logic la relaţia dintre bani şi cultură. Credeţi că arta este infailibilă, inestimabilă? Intuiesc răspunsul, dar doresc să aflu părerile dvs.
Este nevoie de o piaţă organizată, nu de una haotică, aşa cum ne-am obişnuit în ultimele decenii. Marile opere s-au făcut la comandă. A bisericii, a regilor, magnaţilor, principilor, bancherilor. Totdeauna va fi o interdependenţă între comandă şi creaţia artistică, oricît am vrea noi să le separăm şi să spunem că arta este liberă, independentă. Arta este făcută pentru a ajunge undeva, într-un muzeu, o instituţie sau o casă. Nimeni nu lucrează pentru a păstra pentru sine tot ceea ce face.
Ce reprezintă Indexul lansat astăzi, joi, 27 iunie?
Indexul este o carte absolut necesară pentru orientare. Este bine să ştim ce s-a întîmplat, în ultimii cincisprezece ani, cu o sută de artişti români. Dincolo de partea comercială, este vorba şi despre o evaluare. Eram întrebată pînă acum cam ce cotă are cutărescu. Răspundeam că nu are nici o cotă. Fără evenimente constante, nu poate fi vorba despre cotă, ci despre preţuri cerute şi, eventual, acceptate sau despre legende ale unor tranzacţii fabuloase. Cota înseamnă, în primul rînd, transparenţă şi continuitate. Eu sper că prin Artmark şi Art Society, partea de expoziţie şi partea de licitaţie, împreună cu celelalte case de licitaţie, nu multe, din România, să reuşim să creem, în sfîrşit, coordonatele unei pieţe supraterane de artă, de care este nevoie, care nu este deloc forţată. Trebuie să avem conştiinţa a ceea ce avem în casă.
Cum anticipaţi că va merge arta românească în viitorul apropiat? Vă întreb în numele a numeroşi tineri artişti cu care mă aflu în contact profesional.
Cred că drumul artei româneşti clasice sau contemporane va fi foarte bun în următorii ani. Banii nu sînt făcuţi să stea, ca şi operele. Consider că acum sîntem suficient de maturi încît să dirijăm investiţiile şi spre achiziţii de artă. Avem o piaţă a artei cu un bun potenţial de dezvoltare. În imobile înţeleg că nu este bine să se investească în aceste momente, dar nu dau sfaturi, deoarece nu acesta este domeniul meu de activitate. Am constatat însă că cineva, vînzînd două lucrări serioase de artă românească, a putut cumpăra un apartament mobilat la Balcic… Am citit, de asemenea, într-un articol din presa interbelică, informaţia că cineva şi-a renovat conacul vînzînd un Grigorescu. Investiţia în artă, bine făcută, nu conduce la pierderi.
Aur, diamante, artă sau valori imobiliare?
Investiţia în obiecte de aur sau în diamante presupune închirierea unui seif la bancă şi depozitarea lor, pentru a nu atrage hoţii. Despre valori imobiliare am amintit deja. Tablourile (bune) sînt valoroase, dar nu pot fi valorificate ilegal la preţuri bune, deoarece sînt recognoscibile şi nu pot fi topite, apoi remodelate… Arta deţine valoare, aducînd în acelaşi timp bucurie ochiului şi spiritului. Poate fi împărţită cu toată lumea, fără a fi divizată. Sper să nu aflăm egoismul suprem aici, în România, adică să investim cu predilecţie în obiecte de seif.

EVENIMENT/ Păunii privirilor. Un mister numit Ţuculescu
Sursa: ZF Ziarul de Duminică
Data: 5 mai 2010
Autor: Daniel Nicolescu
http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/eveniment-paunii-privirilor-un-mister-numit-tuculescu-6092842/

Între 22 aprilie şi 20 iunie, pe simezele de la ArtSociety, aţâţă privirile şi stârneşte o incântată nedumerire (graţie expunerii multor lucrări necunoscute) o suită de opere semnate de Ion Ţuculescu. Dedicată implinirii a 100 de la naşterea sa (19 mai 1910), expoziţia “Centenar Ţuculescu” pune alături picturi in ulei (suportul predilect al artistului, mediul de expresie in care s-a făcut remarcat şi cu care numele său este aproape exclusiv asociat până şi de către cunoscători), pasteluri şi desene (majoritatea aflate pentru intâia oară in expunere publică), provenind toate din patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova.
Selecţia şi organizarea prezentei expoziţii-eveniment aparţin managerului muzeului craiovean, Florin Rogneanu, şi curatorului Ruxandra Garofeanu, care, in sinopsisul de intâmpinare, işi anunţă explicit intenţiile: “Expoziţia prezintă aproximativ 130 de lucrări realizate in diferite tehnici grafice, pasteluri şi picturi in ulei ce alcătuiesc biografia in imagini a marelui artist: de la schiţe pe reţete medicale şi studii după natură executate in călătoriile sale, la acuarele şi pasteluri, parte provenind din donaţia familiei artistului către muzeul craiovean. (…) Proiectul işi propune semnalarea unei părţi mai puţin cunoscute a operei originalului artist şi formarea unei perspective ample asupra creaţiei acestuia, prin cele două componente ale sale: expoziţia, care va include şi o serie de dezbateri, şi catalogul, care cuprinde texte critice şi istoriografice semnate de Ruxandra Garofeanu, Iolanda Malamen, Cătălin Davidescu, Cristian-Robert Velescu, Ion Grigorescu, Octav Angheluţă, Paul Rezeanu. Majoritatea albumelor de artă dedicate lui Ţuculescu reproduc aproape exclusiv picturi, dintre acestea lipsind reproducerile pastelurilor şi desenelor, dimensiune insemnată a creaţiei sale. Catalogul expoziţiei va inregistra pasteluri, lucrări de grafică şi picturi in ulei, acoperind astfel un gol in istoriografia artei moderne româneşti.”
“Centenar Ţuculescu” este aşadar o expoziţie-turnant, un eveniment nu doar in sensul in care antologhează opere exemplare spre a delecta, ci şi in acela că doreşte să modifice inţelegerea unei cariere artistice şi să reevalueze ansamblul unui destin intrat deja in Panteonul artistic naţional. De ce nu s-a intâmplat acest lucru până acum? De ce am aflat atât de târziu despre abilităţile şi preocupările in materie de desen “clasic” ale Argus-ului craiovean, gigantul cu o sută de ochi, aruncaţi in chip de recompensă de către Hera pe coada păsării ei favorite, păunul? Greu de spus. E un mister care se potriveşte intr-o ramă extravagantă şi tardiv recuperatorie, aceeaşi care a făcut ca Ţuculescu să fie cunoscut şi apreciat cum se cuvine de-abia postum, in 1965, graţie unei expoziţii retrospective alcătuite in sălile Dalles, la trei ani după trecerea sa in nefiinţă.
DANIEL NICOLESCU . Absolvent, in 1982, al Universitatii Bucuresti, Facultatea de filologie, sectia romana-portugheza. Redactor principal (si, incepand cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, intre 1985-2003. Colaborari (cronica literara, cronica plastica, traduceri) la numeroase reviste culturale, incepand cu 1974. Redactor si art-director la diverse publicatii din tara. A semnat mai multe volume de traduceri si un volum de interviuri. Din anul 2000 pana in 2009 – editor executiv la Ziarul de Duminica.

Ion TUCULESCU – Retrospectiva la Art Society
Sursa: artindex
Data: 20 iunie 2010
Autor: Mihai Constantin
http://www.artindex.ro/blog/Index.aspx?=2010_06_20_tuculescu

Anuntul acestei retrospective nu mai este o noutate pentru obisnuitii circuitului cultural bucurestean dar vestea cea buna este ca expozitia a fost prelungita cu o luna, pana pe 25 iulie. O sansa in plus pentru cei care nu au apucat sa paseasca pragul Art Society de pe strada Logofat Luca Stroici nr 18 in ultimele 2 luni sau pentru cei care au ramas cu o nostagie pastelata dupa vizionarea lucrarilor si ar dori sa se “vindece” printr-o noua cura Tuculescu.
Pentru ca vorbim despre o fenomenala expozitie al carei pretext sunt cei 100 de ani scursi de la nasterea medicului-pictor dar prilejuita si de o implacabila umbra ce se va lasa peste panzele sale din cauza lucrarilor de renovare care au inchis – pentru cine stie cata vreme – muzeul de Arta din Craiova din colectia caruia provin picturile. Si nu e vorba numai de picturi. Pe simezele Art Society sunt 38 de uleiuri, 31 de pasteluri, 15 acuarele, 5 guase, 10 desene in creion, 6 desene in tehnica mixta si schite de carnet.
Am fost invitat la vernisajul care a deschis retrospectiva, din 22 aprilie. L-am auzit pe directorul Muzeului din Craiova, Florin Rogneanu, vorbind cu mandrie de patrimoniul institutiei pe care o conduce si cu oarecare ingrijorare despre santierul care a cuprins imobilul. Sa speram ca aceasta criza financiara nu le va tine craiovenilor usa muzeului inchisa pentru prea multa vreme.
Trebuie adaugat si ca Artmark a editat un catalog exemplar al acestei expozitii cu care va recomand sa plecati dupa ce ati vizionat lucrarile.

Duminica la Balcic, din Bucureşti. Cu Ion Ţuculescu. Sau alături de Cecilia Storck
Sursa: Blog Ovidiu Drăghia
http://ovidiudraghia.blogspot.com/2010/04/duminica-la-balcic-din-bucuresti-cu-ion.html

Azi, am mers la o altă expoziţie, cea a artistului Ion Ţuculescu, la Galeria ArtSociety. Acolo, primele camere au şi sunt alte porţi către Balcic prin desenele pictorului. Dar senzaţia de Balcic e la fel de puternică.
Balcicul lui Ţuculescu e naiv şi uşor copilăros, ilustrat în desene ce amintesc de încercările copiilor. Sunt linii multe, fine, suprapuse, iar culorile par şterse. Marea ori cerul mai degrabă se ghicesc în petele albe ori crem ale paginii.
O componentă importantă a expoziţiei, cu zeci de lucrări, cuprinde pictura sa cu influenţe folclorice, unde totemul este piesa de rezistenţă & obsesia artistului. Mi-a plăcut mult Iarna în mahala, un tablou unde culorile explodează. Am mai notat numele a două lucrări în faţa cărora m-am topit: Autoportret cu frunză şi Taina păunilor.
“Majoritatea albumelor de artă care i-au fost dedicate lui Ţuculescu reproduc aproape exclusiv picturi, din ele lipsind reproducerile după pasteluri şi desene, dimensiune însemnată a creaţiei sale.Catalogul expoziţiei „Centenar Ţuculescu” va înregistra aproximativ 130 de pasteluri, lucrări de grafică şi picturi în ulei, acoperind astfel un gol în istoriografia artei moderne româneşti.
Majoritatea pastelurilor şi desenelor se vor afla pentru prima dată în expunere publică, ieşind din depozitul Muzeului de Artă din Craiova, fără să fi făcut parte din expoziţia sa permanentă.Expoziţia va prezenta aproximativ 130 de lucrări realizate în diferite tehnici grafice, pasteluri şi picturi în ulei ce alcătuiesc biografia în imagini a marelui artist: de la schiţe pe reţete medicale şi studii după natură executate în călătoriile sale, la acuarele şi pasteluri care nu au mai fost expuse, provenind din donaţia familiei artistului către muzeul craiovean.”

Expozitie Tuculescu
Sursa: Radio România Cultural
Data: 22 aprilie
http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?c=3&g=1&arh=1&y=2010&a=68203

Centenar Ion Tuculescu la ArtSociety
Sursa: Modernism.ro
Data: 21 aprilie 2010
Autor: Valentina Iancu
http://www.modernism.ro/2010/04/21/centenar-ion-tuculescu-la-artsociety/

Cafeneaua critică: „La Centenar”… Ţuculescu, un „caz” nerezolvat
Sursa: Modernism.ro
Data: 18 mai 2010
Autor: Valentina Iancu
http://www.modernism.ro/2010/05/18/cafeneaua-critica-la-centenar-tuculescu-un-caz-nerezolvat/

Expozitia Centenar Ion Tuculescu la ArtSociety
Sursa: Evenimente Bucuresti
Data: 22 aprilie 2010
http://www.evenimente-bucuresti.ro/2010/04/20/expozitia-centenar-ion-tuculescu-la-artsociety/

Centenar Ion Tuculescu
Sursa: going out
http://www.goingout.ro/centenar-ion-tuculescu/

Centenar Ion Tuculescu
Sursa: 24 FUN
http://bucuresti.24fun.ro/evenimente/centenar_ion_tuculescu-13235.html

Centenar Ion Tuculescu
Sursa: Studentie.ro
http://www.studentie.ro/campus/Centenar_Ion_Tuculescu/c-178-a-98355

Centenar Ion Tuculescu
Sursa: online gallery
http://www.onlinegallery.ro/expozitie-autor/centenar-tuculescu/artsociety
http://www.onlinegallery.ro/stire/centenar-tuculescu-la-galeria-artsociety

Expozitii: Centenar Ion Tuculescu
Sursa: Şapte Seri
http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/expozitii-centenar-ion-tuculescu/sumar-articol/2360412/

Centenar Ion Tuculescu
Sursa: Senso TV
http://www.sensotv.ro/arte/Clipa-de-arta-498/centenar-tuculescu#/0

Centenar Tuculescu @ ArtSociety
Sursa: 18:01
Data: 22 aprilie
http://www.1801.ro/expozitii/centenar-tuculescu-artsociety-11189.html
http://www.1801.ro/tag/centenar-tuculescu-art-society-artmark-expozitie-pictura-desene-biolog-cariera-pasteluri

„Cafeneaua critică”, ediţie specială dedicată pictorului Ion Ţuculescu
Sursa: Agentia de Carte
Data: 18 mai 2010
http://www.agentiadecarte.ro/2010/05/%E2%80%9Ecafeneaua-critica%E2%80%9D-editie-speciala-dedicata-pictorului-ion-tuculescu/

http://noapteagaleriilor.ro/index.php?page=program
http://artistiromani.wordpress.com/category/uncategorized/
http://evenimente.artclue.net/artsociety-la-noaptea-alba-a-galeriilor/