Bessarabia Maia

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Expoziţia “Bessarabia Maia” ce avut loc în perioada 23 iunie 2009 – 2 august 2009, a fost curatoriată de Ruxandra Garofeanu şi Vladimir Bulat şi reuneşte o amplă selecţie de lucrări de pictură, sculptură şi grafică ale unora dintre cei mai semnificativi artişti ai spaţiului basarabean din perioada modernă.

Întâlnirea cu artiştii de peste Prut a fost sprijinită de Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova, Muzeul Naţional de Artă al României, Cabinetul de Stampe al Academiei, Muzeul Municipiului Bucureşti şi de o seama de colecţionari, care au împrumutat lucrări prețioase, pentru a sta alături de altele din colecţia Galeriei ArtSociety. Efortul organizatoric a fost pe măsura importanţei evenimentului pe care îl reprezintă prezenţa la Bucureşti a unei laturi esenţiale ale culturii basarabene. Expoziția este cu atât mai remarcabilă datorită timpului îndelungat scurs de la ultima încercare de a aduce împreună operele acestora, pe simezele bucureştene: în 1922 a avut loc ultima expoziţie a unui grup de artişti basarabeni, la Ateneul Român. De atunci însă, circumstanţele politice au fost nefavorabile oricăror manifestări culturale care i-ar fi propus ca protagonişti, fapt ce a determinat înstrăinarea, aproape în întregime, a publicului român faţă de arta de dincolo de Prut.

După mai bine de opt decenii, ArtSociety aduce în atenţie valorile artistice ale unui spaţiu deosebit de fertil, care a urmat o direcţie de dezvoltare particulară, marcată de situarea la confluenţa culturilor slave şi de influenţă occidentală. Printre artiştii ale căror lucrări le veţi putea admira în cadrul expoziţiei Bessarabia Maia se numără Nina Arbore, Miliţa Petraşcu, Tania Baillayre-Ceglokoff, August Baillayre, Nicolae Gumalic, Theodor Kiriakoff Suruceanu şi Anatol Vulpe.

În ciuda recentelor tensionări ale relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Moldova, expoziţia constituie o ocazie inedită de familiarizare cu lucrările unora dintre cei mai mari reprezentanţi ai plasticii din această regiune şi prin aceasta deschide posibilitatea reconsiderării raporturilor pe plan artistic dintre cele două ţări.

Ecouri din presă

Expoziţie de amploare -Basarabia mea la Bucureşti
Sursa : Timpul Moldova
Data : iunie 2009

http://www.timpul.md/articol/expozitie-de-amploare—basarabia-mea-la-bucuresti-2819.html

Dupa aproape un secol, simezele bucurestene s-au redeschis creatiei pictorilor basarabeni. Ieri-seara, la Galeria ARTMARK din Bucuresti, a avut loc extraordinarul vernisaj al expozitiei „Basarabia mea”. Pana pe 2 iulie, iubitorii de frumos pot face o plimbare prin arta plastica basarabeana a anilor 1900-1970, reprezentata de 22 de artisti. O expozitie de o asa amploare nu a mai fost organizata in Bucuresti din anul 1922, la Ateneul Roman, sustin expertii.

Expozitia „Basarabia mea” a fost deschisa in Romania, gratie initiativei private a Ruxandei Garofeanu, directorul artistic al Galeriei „ArtSociety”, sprijinita de Muzeul National de Arta al Moldovei, de Muzeul National de Arta al Romaniei, de Muzeul Bucuresti, Academia Romana si de anumite colectii private. „Basarabia mea” este doar o succinta si foarte riguroasa selectie din lucrarile de pictura, sculptura si grafica a catorva reprezentanti ai spatiului plastic basarabean, astfel incat piesele alese sa arate pe de o parte specificitatea tematica a acelui timp – „pasunism”, „romantism” etc., iar pe de alta parte, sincronicitatea cu procesele artistice ale spatiului cultural european – „art nouveaux”, „post-impresionism”, „simbolism”, „Mir Iskusstva” etc.”, a mentionat istoricul de arta Vladimir Bulat. Interesant de urmarit este traseul creator, precum si metamorfozele pe care acesta le suporta in creatia unor artisti ca: August Ballaiyre, Lazar Dubinovschi, Dumitru Sevastian, Moisei Gamburd, Sofia Cobizeva, Mihail Grecu s.a, sustine curatorul expozitiei.
„O ampla expozitie a artistilor basarabeni nu s-a mai intamplat in capitala Romaniei din 1922, eveniment consemnat atunci de presa capitalei. S-au facut si ceva achizitii pentru Colectia Statului, iar acele piese au ramas cam singurele ce exista astazi in colectiile publice din Romania. Evident, de-a lungul deceniilor unele muzee, biblioteci sau arhive au mai intrat in posesia unor marturii documentare sau plastice ramase de la maestrii basarabeni, dar acestea nu sunt accesibile decat unui public restrans si avizat. Colectiile de arta ale unor carturari precum Gheorghe Bezviconi sau Pan Halippa sunt risipite, in buna parte pierdute, de la care au ramas doar inventarele”, a afirmat Vladimir Bulat.
Adresa Galeriei ARTMARK: Bucuresti, str. Logofat Luca Stroici, 18, sector 2.

“Victorie” decapitata
Sursa: basarabeni.ro
Data: 28 iunie 2009
Autor: Valentin HOSSU-LONGIN

http://www.basarabeni.ro/stiri/editoriale/victorie-decapitata-468/

Stau si cuget: ce i-o fi apucat pe nord-irlan¬dezi sa le faca viata grea tiganilor nostri? Sau, ce-i cu Voronin, de nu-si gaseste linistea in propria-i ograda? Sau, ce mai vor ungurii, de la tara care le da paine si sare? Oricare raspuns insemna o “opinie”, pana marti seara, 23 iunie, cand am fost la vernisajul expozitiei BASARABIA MEA, deschisa la Galeria ArtSociety.
De peste opt decenii (in 1922 fusese organizat primul Salon al artistilor plastici basarabeni, la Ateneul Roman), nu se realizase o asemenea intalnire cu fratii dintre Prut si Nistru, mai ales dupa ce acest teritoriu s-a aflat sub stapanire stalinista (RSS Moldoveneasca) sau a comunistilor lui Voronin. In urma cu o luna, criticul de arta Ruxandra Garofeanu a inceput demersurile pentru a aduce operele celor mai reprezentativi plasticieni aflate in Muzeul National de Arta al Republicii Moldova, alaturi de ale basarabenilor care au trait in Romania, ale caror lucrari sunt in muzee si colectii din tara. In opinia mea, mai semnificative mi s-au parut avatarurile acestei initiative menite sa-i stranga laolalta pe fiii creatori ai aceleiasi natii. Nici ca se gasea un moment mai neprielnic. Dupa ce tovarasul Voronin ordonase unui asa-zis lingvist sa elaboreze “Dictionarul Moldo-Roman” si in tara condusa de el devenise indezirabil cuvantul basarabean, istoria era rupta de a romanilor, el crezandu-se un Stefan cel Mare unificator al moldovenilor dintre Carpati si Nistru!
Idiosincrazia fata de tot ce-i romanesc s-a manifestat plenar in timpul si mai ales dupa recentele alegeri legislative (5 aprilie), cand impre¬sionanta demonstratie populara din Chisinau a fost pusa nu atat pe seama opozitiei liberale, cat a imixtiunii Romaniei. Arestari, violare de domi¬cilii, ucideri in randul tinerilor; s-au introdus vize pentru Romania, tara UE, dandu-se directive stricte de urmarire a elevilor si studentilor care invata la noi. Se credea ca noul Parlament (prin voturile fraudate in alegeri) isi va pune presedintele, dar comunistilor le-a lipsit un singur vot, chiar daca i se oferea “tradatorului” o spaga de multe milioane de euro!
ASa s-a ajuns, conform Constitutiei, la alegeri anticipate (29 iulie). Pana atunci, maharii nu se lasa. Ce daca Occidentul le tot reproseaza, ei o tin una si buna, ca de dezastrul economic-social si politic este de vina Romania, preferand sa se dezica de intentia aderarii la structurile euroatlantice, deoarece e mai aproape Rusia, pentru a-si pastra… suveranitatea. Astfel ca presedintele Voronin (inca in functie) l-a numit vicepremier pe Iurie Rosca, “crestin democratul” bun la doua capete, doar-doar ca alegatorii acestuia sa-i sustina pe comunistii de la putere. Diversiunile au mers pana acolo incat s-a lansat ideea ca viitorul scrutin inseamna un plebiscit pentru independenta (R. Moldova va pierde Transnistria si tara lor va intra sub protectorat international, ca apoi sa fie inclusa in Romania). Scenarii aruncate zilele trecute pe masa presedintelui Rusiei, D. Medvedev, care si-a asigurat oaspetele ca-i va acorda un imprumut de 500 de milioane de dolari, pentru a iesi din criza si a nu se mai sinchisi de UE sau NATO…
In atari circumstanTe, e usor de imaginat prin ce au trecut organizatorii expozitiei “Basarabia Mea”, mai ales Vladimir Bulat, directorul muzeului chisinaian. Simbolica este sculptura de bronz patinat “Victorie”, un barbat decapitat, care-si striga izbanda, de pe un pat de iarba! Asta-i destinul Basarabiei?

Arta basarabeana dincolo de noua Cortina de Fier
Sursa : Ziua
Data : 27 iunie 2009
Autor : Cristina Spiridon

http://www.gid-romania.com/Articolb.asp?ID=5214

Dupa aproape un secol, pictura basarabeana revine in Bucuresti, la Galeria ArtSociety, pana pe 2 august. Din 1922, de la Atelierul basarabenilor la Ateneul Roman, nu a mai existat nimic de genul acesta la noi. Prin anii ’30 a fost un Salon al romanilor peste Prut, dar dupa ’40 orice cooperare a incetat. Titlul expozitiei, “Bessarabia Moia/ Basarabia mea” vine de la o melodie a lui Petr Lescenco, pe care curatoarea Ruxandra Garofeanu a auzit-o, cu 25 de ani in urma, in atelierul sculptoritei Valentina Bostina.Expozitia cuprinde 51 de lucrari din Chisinau si 22 de artisti basarabeni.La intrare ne atrage atentia bustul Reginei Maria, realizat de sculptorita Milita Petrascu, fosta eleva a lui Constantin Brancusi. In cadrul expozitiei gasim 16 lucrari ale artistei, toate provenind din colectii particulare, un fel de mini-expozitie unicat.Prima sala, cea din stanga, este plina de dramatism: sunt expusi doi artisti care amandoi s-au nascut in 1907 si amandoi au murit ucisi, cu zeci de gloante in 1946, la doar 39 de ani. Este vorba despre Anatole Vulpe si Ioan Grigore Popovici. Cel din urma nu a fost basarabean, dar a avut legatura cu aceste tinuturi prin alianta. Cei doi, de altfel, au fost foarte buni prieteni, una dintre picturile lui Anatole Vulpe (“Natura moarta”) fiind realizata in atelierul lui Popovici. Se zvoneste ca artistii ar fi fost impuscati de catre rusi. Iar destinul scurt al pictorului basarabean s-a transmis si operei sale: toate lucrarile achizitionate de statul roman au fost cumva pierdute. In curte este tot o lucrare a lui Ion Grigore Popovici intitulata “Victorie” (foto medalion); un cap – pentru ca, in general, romanii au considerat ca Victoria a fost mutilata.
Alti doi artisti care au marcat scoala de pictura de la Chisinau sunt August Baillayre si Alexandru Plamadeala. Cei doi profesori erau diametral opusi ca orientare artistica, dar si ca temperament: unul libertin, celalalt conservator. August Baillayre, de origine franceza, prieten bun cu figuri de prima marime ale avangardei franceze – Matisse, Renoir, Picasso – a fost in final catalogat drept “formalist” in tara pe care a slujit-o. Tot aici intalnim si lucrarile fiicei lui, Tania Baillayre, care in ’42 expune doua lucrari realizate in tehnica xilogravurii.Lazar Dubinovschi este un caz aparte in istoria de profil, un artist devenit student la Arte inainte sa-si fi luat bacalaureatul, discipol al lui Dimitrie Paciurea si Oscar Han. Unul dintre pictorii care a surprins cel mai bine peisajele Basarabiei este Pavel Sillingovski, care in 1930 zace cateva luni in inchisoare.Din familia Arbore (veche familie de boieri moldoveni) ne intalnim cu lucrarile Ninei Arbore, la vremea lor comentate elogios de catre Tonitza.Multi dintre artistii basa¬rabeni s-au format in Romania, dar studiile nu le-au fost recunoscute in tara lor, trebuind sa le repete acolo. Unii dintre ei si-au pastrat legaturi de prietenie la noi in tara, de exemplu Mihail Grecu venea si se intalnea cu filozoful Constantin Noica; Lazar Dubinovschi era foarte bun amic cu Corneliu Baba. Pictorul Mihail Grecu a fost cel mai apreciat artist contemporan, basarabenii editand si timbre cu lucrarile lui. Va lasam pe voi sa descoperiti pictorii basarabeni dintr-o expozitie ce se anunta a fi de succes dupa per¬so-nalitatile care deja i-au trecut pragul: Emil Constantinescu, Razvan Theodorescu, sculptorul Paul Vasilescu, pictorul Stefan Caltia. Poeta Doina Uricariu, basarabeanca, ne-a explicat ca “poezia, literatura sunt mult mai usor de patruns intre cele doua state deoarece pot fi o arma nationala. Pictura nu are nevoie de cuvinte si de aceea poate nici nu s-au facut expozitii”.

Revista România Literară, anul 2009 Nr. 30

Meseria de curator: nu se studiază, dar se practică
Sursa : Saptamana Financiara
Data : 6 august 2010
Autor : Miron Manega

http://www.sfin.ro/articol_20634/meseria_de_curator_nu_se_studiaza_dar_se_practica.html

Concept curatorial cu cåntec: „Bessarabia Moia”
La Hotelul Hilton funcţionează de trei ani programul curatorial „Ar¬ta contemporană românească în spaţii neconvenţionale”, ilustrat, în primul rând, prin expoziţii de autor. Au fost însă şi expoziţii tematice or¬ga¬nizate după conceptul „Maeştri şi discipoli” (ex. Vasile Grigore – Mari¬lena Murariu). S-au desfăşurat, până acum, în cadrul acestui program, 90 de asemenea expoziţii, în care s-au vândut în jur de 100 de tablouri (cum¬părate exclusiv de străini).
Ruxandra Garofeanu face şi ea, de câţiva ani buni, curatoriat pentru expoziţiile conceptuale sau de autor organizate la Galeria Dialog (peste 50, printre care Gabriela Melinescu, Ion Vlad, Maria Brateş-Pilat, Bene¬dict Gănescu, „Memorialul Sighe¬tului”, „Parfum de epocă – Mărturii din timpul lui Carol I” etc.) şi, de un an încoace, pentru expoziţiile tema¬tice de la Artmark, în cadrul Galeriei Art Society. Conceptul „Colecţii şi colecţionari”, de pildă, a adus în prim-planul societăţii colecţiile me¬dicilor, sau a adus în Bucureşti, de la Craiova, lucrările unuia dintre cei mai mari pictori români, Ion Ţucu¬lescu (Centenar Ţuculescu, 22 apri¬lie-20 iunie 2010). Un concept curatorial de mare efect a fost cel intitulat „Bessarabia Moia”, de anul trecut, în care s-au reunit, după 87 de ani de la ultima confruntare plastică „stânga şi dreapta Prutului”, 22 de artişti ba¬sa¬rabeni, în spaţiul unei galerii din Bucureşti. Lucrările au provenit din Muzeul Naţional de Artă al Moldo¬vei, Muzeul Naţional de Artă al Ro¬mâniei, Cabinetul de Stampe al Aca¬demiei Române, Muzeul Municipiu¬lui Bucureşti şi de la colecţionari pri¬vaţi. Titlul rusesc al expoziţiei a cam inflamat spiritele naţionaliste de la Chişinău, dar Ruxandra Garofeanu ne-a dat următoarea explicaţie: „E vorba de titlul unui cântec pe care îl ascultam în tinereţe, interpretat de Pierre Lescenko, a cărui nostalgie o am şi acum. Această nostalgie am transferat-o expoziţiei, dându-i ace¬laşi nume”.

http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-5852626-lucrari-ale-artistilor-basarabeni-reunite-expozitia-bessarabia-maia.htm

http://catalinsturza.ro/?p=622

http://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim/galerii-de-arta-in-bucuresti-4890.html

http://mocanu.cartier.md/in-ritm-de-bessarabia-moia-de-sanda-watt-392.html

http://www.capitala.md/index.php?option=com_content&view=article&id=611%3Abessarabia-moia-sau-basarabia-mea&lang=ro

http://ochiuldeveghe.over-blog.com/article-33064209-6.html

http://theveryme.blogspot.com/2009/06/basarabia-mea.html

http://www.radiocultura.ro/arhiva_stiri/2009/iulie/29.php?zoom_highlight=proiect+acces

http://artistiromani.wordpress.com/2009/06/22/bessarabia-moia-arta-basarabeana-din-epoca-clasica-la-bucuresti/

http://www.certitudinea.ro/articole/arte-vizuale/view/meseria-de-curator-nu-se-studiaza-dar-se-practica