Arta captivă

Arta captivă – 100 de capodopere necunoscute
Pinacoteca Bucureşti în vizită la Artsociety
septembrie – decembrie 2011

Înfiinţată în anul 1933, la 1 iunie, prin decret regal, de Regele Carol II însuşi, „această instituţie răspundea necesităţii ce se simţea de a se concentra într-un singur local operele de artă pe care municipiul le adunase în cursul timpului şi a forma astfel nucleul unei pinacoteci menită a contribui la formarea gustului estetic şi la dezvoltarea educaţiei cetăţenilor acestui municipiu”, aşa avea să consemneze, în anul 1940, sculptorul Teodor Burcă, directorul de atunci al muzeului, în prefaţa primului catalog al Pinacotecii.
În decursul anilor, Primăria capitalei achiziţionase fie direct din atelierele artiştilor, fie din expoziţiile personale sau de grup organizate de aceştia în Bucureşti, un numar important de lucrări de pictură, sculptură, grafică şi arte decorative. Acest generos efort al statului s-a concretizat pe simezele nou creatului muzeu al cărui nume a devenit Pinacoteca Municipiului Bucuresti, deschisă în Bd. Lascăr Catargiu, nr. 21, imobil donat in acest stop de către văduva amiralului Urseanu, în vara anului 1933. Au putut fi scoase astfel la lumină opere de mare valoare, aparţinând atât artiştilor români cât şi străini.
La început au fost expuse 103 lucrări, majoritatea de pictură, dintre care 63 proveneau din colecţiile Primăriei, celelalte fiind achiziţii făcute în timp. După numai cinci ani, Pinacoteca şi-a îmbogăţit patrimoniul artistic cu înca 241 de lucrări cumpărate din fondurile municipalităţii, precum şi cu un mare număr de piese provenite din donaţii particulare, astfel încât, în anul 1939, inventarul se ridica deja la 756 de lucrări incluse diverselor categorii sus menţionate.
Cele mai importante donaţii particulare provin, în ordine cronologică, de la sculptorul Filip Marin (1932), cuprinzând 162 de opere, din care 43 de piese de sculptură, 14 lucrări de pictură şi 105 desene, toate purtând, evident, semnătura artistului. În colecţia Pinacotecii există şi portretul sculptorului Filip Marin, realizat de pictorul G.D. Mirea.
A doua donaţie particulară importantă, provine de la avocatul colecţionar Ioan I. Movilă (1938).
Aceasta este alcătuită din 67 de pânze, aparţinând atât unor cunoscuţi
maeştri români cât şi celor mai importante şcoli de pictură europene.
Nu putem să nu amintim şi o serie de instituţii ale statului sau private, care au contribuit în mod generos,la îmbogăţirea patrimoniului Pinacotecii din capitală: Eforia Spitalelor – 95 de lucrări de pictură, Clubul Tinerimii – 34 de lucrări de pictură, Automobil Clubul Român – cinci lucrări de pictură (Nicolae Grigorescu), alături de Cabinetul Primarului General care, împreună cu Direcţia Mişcării Culturale, fac, între anii 1933-1939, o donaţie de 57 de lucrări.
De asemenea, 24 de opere de pictură şi sculptură constituie obiectul unor donaţii provenind de la diferite persoane fizice.

Rezultatul acestor eforturi generale a fost că micul muzeu din Bdl. Lascăr Catargiu nr. 21, la numai câţiva ani de la deschidere, devenise deja neîncăpător.

Ioana Cristea

…și neîncăpător rămâne până astăzi.

Centrul Cultural Artsociety continuă inițiativa demarată în 2009, de a expune patrimoniul ”uitat” al Pinacotecii București. Cele două expoziții din ciclul ”Pinacoteca în vizită la Artsociety”, ”Peisajul în pictura românească modernă”(aprilie – iunie 2009) și ”Aspecte ale tradiționalismului în pictura și sculptura românească”(octombrie 2009– ianuarie 2010), au readus în atenția bucureștenilor opere de artă aflate într-o nedreaptă uitare prin lipsa de spațiu de care, istoria o arată, Pinacoteca București suferă încă de la înființare. În același timp, ambele manifestări susțineau reintroducerea patrimoniului în circuitul cultural bucureștean prin găsirea unui spațiu de expunere a celor peste 5500 de opere pe care acesta le cuprinde (campania ”Dați un leu pentru Muzeu”, campanie de sesizare a opiniei publice asupra stării în care sunt ținute acestea).

Sub titlul :”Arta captivă – 100 de capodopere necunoscute” Centrul Cultural Artsociety readuce pe simezele sale ”tezaurul” bucureștenilor într-o formulă inedită. Opere de artă neexpuse din rațiuni de spațiu ori, după 1944, din multiple “rațiuni” ideologice, vor vedea lumina zilei într-o expunere deopotrivă incitantă și tristă. Astfel, multe picturi care care nu s-au bucurat de admirație și receptare chiar din momentul achiziționării sau care au fost interzise din varii motive, vor face cunoștință cu publicul, pe simezele din str. C. A. Rosetti, nr. 5, în perioada septembrie – decembrie 2011.